Cine sau ce ne influențează tinerii în mediul online? (Analiză)

La finalul anului 2021 am lansat un apel către profesorii din Comunitatea de Educație Media din cadrul Programului de Educație Media derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), pentru a disemina către elevii lor un scurt chestionar privind obiceiurile lor de consum în mediul online.

În perioada 27.10.2021-15.11.2021, 894 de elevi au completat chestionarul nostru online, aceștia având vârste cuprinse între 10-20 ani, dintre care 70% locuiesc în mediul urban.

Ce ne-am propus cu acest chestionar?

„Cine sau ce ne influențează tinerii în mediul online?” este una dintre întrebările care ne preocupă din ce în ce mai mult, atât pe noi, cât și pe profesorii cu care colaborăm. Mediul online este marcat de informații falsificate, iar tinerilor le este uneori greu să discearnă informațiile relevante de fake news.

Prin întrebările adresate elevilor în chestionar am urmărit să obținem o imagine mai clară a modului în care își petrec timpul online, dar și a surselor de unde își iau informațiile. Interesul nostru a fost să înțelegem mai multe despre modul în care aceștia percep informațiile false, urmărind să identificăm și în ce măsură au ajuns acestea la ei, prin postări sau articole, dar și care sunt elementele care le trezesc suspiciuni atunci când citesc informații false.

I-am întrebat pe elevi care sunt:

  • rețelele sociale unde își petrec cel mai mult timp din zi;

  • paginile/website-urile pe care le accesează cel mai frecvent;

  • influencerii pe care îi urmăresc;

  • sursele din mediul online despre care consideră că distribuie informații false;

  • grupurile cu care interacționează cel mai des, în mediul online;

  • subiectele despre care consideră că au primit informații false.

Scopul analizei a fost de a aprofunda și de a înțelege mai bine obiceiurile elevilor de consum media în online, nicidecum să furnizeze informații care să poată fi generalizate la nivelul elevilor din România. Rezultatele analizei se bazează pe răspunsurile furnizate de copii și tineri, pe baza chestionarului online primit, și a modului în care percep aceștia interacțiunea lor cu media în online.

Analiza a fost realizată în cadrul Programului de Educație Media, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), finanțat în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A.  Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.

Rețele sociale unde copiii și tinerii își petrec cel mai mult timp într-o zi  


Click pentru detalii

Tinerii au fost rugați să identifice rețelele sociale pe care își petrec cel mai mult timp într-o zi. Aceștia au putut selecta mai multe variante de răspuns.

Citește mai mult

În topul răspunsurilor acestora se află:

  • Instagram (719 respondenți);

  • Youtube (633 respondenți);

  • TikTok (561 de respondenți).

Paginile/website-urile pe care copiii și tinerii le urmăresc cel mai des


Click pentru detalii

Elevii care au primit chestionarul nostru au fost rugați să ne ofere 3 exemple de pagini web/ website-uri pe care ei le urmăresc.

Citește mai mult

  • 690 dintre respondenți urmăresc pagini web în mod frecvent;

  • 116 nu urmăresc pagini web în mod frecvent;

  • 88 nu au răspuns/nu au știut să răspundă/au oferit răspunsuri nevalide.

Luând în considerare diversitatea răspunsurilor tinerilor și a conținutului paginilor web, am analizat preferințele lor pentru anumite pagini în funcție de scopul pe care îl urmăresc tinerii când accesează o anumită pagină. Se disting următoarele categorii, după scop și tipul conținutului asociat paginii: informare, educare, divertisment și socializare.

Din cei 690 de respondenți care au oferit cel puțin un exemplu de pagină web urmărită în mod frecvent,

  • 42% urmăresc pagini cu un conținut asociat de informare;

  • 30% urmăresc pagini cu un conținut asociat de divertisment;

  • 16% optează pentru pagini pentru socializare;

  • 12% au identificat pagini cu un conținut asociat de educare.

Preferințe pagini web cu scop informativ

Pentru a se informa, copiii și tinerii folosesc și presa online. Următoarele publicații se află în topul preferințele tinerilor care au răspuns la chestionarul nostru: Digi24.ro, Vice.ro, Recorder.ro.

Preferințe pagini web cu scop de divertisment

Paginile web cel mai des urmărite de elevi pentru divertisment sunt Youtube, Netflix și Animekage.

Preferințe pagini web cu scop de socializare

Platformele pe care elevii petrec cel mai mult timp pentru socializare sunt Instagram, TikTok și Facebook.

Preferințe pagini web cu scop educativ

Cele mai indicate pagini web cu scop educativ pe care tinerii le folosesc sunt Wikipedia, Dexonline.ro și Brainly.ro.

Influencerii cei mai urmăriți de copii și tineri în mediul online


Click pentru detalii

Tinerii și copiii care au răspuns la chestionarul nostru au trebuit să ne ofere până la 3 exemple de influenceri pe care îi urmăresc în mediul online.

Citește mai mult

  • 668 urmăresc cel puțin un influencer;

  • 160 nu urmăresc niciunul;

  • 66 nu au răspuns/nu au știut să răspundă/au oferit răspunsuri nevalide.

Pe lângă identificarea influencerilor cei mai urmăriți, am vrut să vedem dacă tinerii și copiii optează pentru influenceri din România sau din străinătate.

  • 335 urmăresc influenceri din România;

  • 210 urmăresc influenceri din străinătate;

  • 123 urmăresc atât influenceri din România, cât și din străinătate.

Influencerii cei mai urmăriți de tinerii care au răspuns la chestionarul nostru sunt¹: Selly, Irina Diaconescu, Dorian Popa, Andreea Balaban, Faiăr Silviu, Alina Ceușan, PewDiePie, Aluziva, Andra, Marilu Dobrescu, Iraphabell, Dream, Snik, Atenție cad mere!, Kendall Jenner, Codrin Bradea, Emma Chamberlain, Kylie Jenner, Bianca Adam.

_________

¹Influencerii au fost trecuți în ordinea dată de numărul de mențiuni ale respondenților.

Grupurile cu care tinerii și copiii interacționează cel mai des în mediul online


Click pentru detalii

Elevii care au răspuns la chestionarul nostru au trebuit să ne ofere până la 3 exemple de grupuri unde petrec cel mai mult timp online.

Citește mai mult

  • 489 urmăresc și fac parte din cel puțin un grup în mediul online;

  • 257 nu urmăresc și nu fac parte din niciun grup;

  • 148 nu au răspuns/nu au știut să răspundă/au oferit răspunsuri nevalide.

Luând în considerare diversitatea răspunsurilor tinerilor și a conținutului grupurilor din care fac parte aceștia în mediul online, am optat pentru clasificarea grupurilor în funcție de persoanele care formează acel grup și legătura dintre ele. Tinerii la care a ajuns chestionarul au avut posibilitatea de a numi mai multe grupuri din care fac parte.

  • 61% dintre tineri fac parte din cel puțin un grup format din persoane cu interese comune, grupuri de regulă, de dimensiuni mari, în care membrii nu se cunoscut neapărat în afara mediului virtual, dar au interese comune (spre exemplu: le plac filmele, le plac jocurile video, le place un anumit partid, le place un anumit influencer/vedetă etc.). Printre grupurile cel mai des menționate, la categoria de interese comune, se află cele legate de jocuri video (Discord), grupuri pentru pregătire bac sau admitere facultate, GirlUp.
  • 21% dintre tineri fac parte din grupuri, de regulă de dimensiune mijlocie, grupul de școală sau clasă, unde membrii grupului sunt colegi, se cunosc în afara mediului virtual.
  • 18% dintre elevi fac parte din grupuri de prieteni/familie, grupuri, de regulă restrânse, și în care există o legătură apropiată între membrii grupului.  

Influencerii și instiuțiile media despre care copiii și tinerii consideră că distribuie informații false


Click pentru detalii

Elevii au fost întrebați care sunt influencerii, paginile sau grupurile despre care ei cred că distribuie informații false.

Citește mai mult

  •  

  • 341 consideră că nu le apar informații false în news feed;

  • 278 au identificat un influencer, o pagină sau un grup în news feed-ul lor despre care consideră că distribuie informații false;

  • 275 dintre respondenți nu au răspuns/nu au știut să răspundă/au oferit răspunsuri nevalide.

Din cei 278 de tineri care au identificat un influencer, o pagină sau un grup în news feed-ul lor despre care consideră că distribuie informații false,

  • 62% au identificat un influencer ca sursă a informațiilor false;

  • 31% au identificat o pagină web ca sursă a informațiilor false;

  • 4% au identificat un grup ca sursă a informațiilor false;

  • 3% au identificat un partid politic ca sursă a informațiilor false.

O parte din influencerii despre care tinerii consideră că distribuie informații false sunt¹: Selly, Diana Șosoacă, Dorian Popa, Dana Budeanu, Olivia Steer, Andreea Bostănică, TJ Miles, Iuliana Beregoi, Gami, Alexandru Cumpănașu.

Tinerii și copiii care au răspuns la chestionar consideră că influencerii sunt plătiți pentru a promova prin postări anumite produse, iar credibilitatea lor pe subiectul postării în ochii publicului este astfel scăzută.

„O mare parte din influenceri cred că distribuie informații false. Asta este unul dintre motivele pentru care nu-i urmăresc. Majoritatea influencerilor promovează «țepe».” (Tânăr, 16 ani)

„Majoritatea influencerilor din România sunt plătiți să promoveze produse ce nici măcar ei nu le-ar folosi.” (Tânăr, 16 ani)

44 dintre tineri au identificat și pagini web aparținând diverselor insituții media despre care consideră că distribuie informații false. O parte din paginile web menționate sunt²: Antena 3, Digi24, RomâniaTV, KanalD, Cancan.ro, B1, Mediafax.ro, G4Media.ro, Adevărul.ro, Știrile ProTV.

_________

¹Influencerii au fost trecuți în ordinea dată de numărul de mențiuni ale respondenților și au fost identificați de cel puțin 3 tineri sau copii.

²Paginile web aparținând diverselor insituții media au fost trecute în ordinea dată de numărul de mențiuni ale respondenților și au fost identificate de cel puțin 2 tineri sau copii.

Subiectele despre care copiii și tinerii consideră că au primit informații false


Click pentru detalii

Tinerii au fost întrebați care sunt subiectele articolelor sau postărilor despre care au avut suspiciuni că au primit informații false.

Citește mai mult

  • 132 au primit informații false legate de subiectul pandemiei COVID-19;

  • 41 au primit informații false legate de începerea anului școlar;

  • 17 au primit informații false legate de o pană de curent;

  • 174 au primit informații false legate de subiecte diverse precum viața vedetelor, teorii ale conspirației, bitcoin, campanii de caritate, filme, jocuri, bullying, educație sexuală, filme, credite, industria de frumusețe etc.

……………………………………………………………………………………………

  • 281 susțin că nu au identificat postări/articole care distribuie informații false;

  • 249 nu au răspuns/nu au știut să răspundă/au oferit răspunsuri nevalide.

„Nu țin minte date exacte, dar am văzut multe articole care împrăștie informații false despre vaccinarea anti-COVID, acei anti-vacciniști care dezinformează lumea și susțin idei deplasate cum că vaccinul face mai mult rău decât bine și nu ar trebui să îl facem. Lucru eronat deoarece vaccinarea este singura modalitate de a depăși pandemia. Majoritatea acestor oameni nu au pregătire medicală, dar contrazic medicii care au ani de pregătire în domeniu.” (Tânăr, 16 ani)

„În general oamenii își fac propriile lor teorii despre orice, în momentul acesta despre vaccin pentru că este un subiect foarte recent și le lasă loc pentru a face presupuneri și a avea tot felul de bănuieli, dar mereu a fost așa, sursele sigure sunt tot mai puține și nu trebuie să credem chiar orice spune cineva. Acum nu-mi trece prin minte nicio sursă care să fi dat informații false, dar sigur sunt și câteodată, din păcate, tindem să-i credem.” (Tânăr, 18 ani)

Elementele din articole/postări care trezesc suspiciuni tinerilor și copiilor atunci când primesc o informație falsă


Click pentru detalii

Elevii au fost rugați să identifice acele elemente care le indică faptul că informația transmisă este falsă.

Citește mai mult

  • 241 elevi se uită la subiectul postării sau al articolului;

  • 15 dintre aceștia se uită la sursele menționate în articol sau în postare;

  • 13 elevi se uită la autor;

  • 9 se uită la forma articolului;

  • 4 elevi se uită la audiență.