CJI condamnă atacurile împotriva jurnaliștilor din Statele Unite

Peste 300 de jurnaliști au fost răniți în ultima săptămână în cele peste 75 de orașe americane unde au loc proteste de stradă, declanșate de uciderea lui George Floyd în Minneapolis de către 4 polițiști. Protestatarii au văzut o mobilizare impresionantă a forțelor de ordine, a căror brutalitate a fost condamnată de mai multe organizații media, societatea civilă americană și internațională, precum și de organisme internaționale precum ONU.

Alături de protestatarii răniți în timpul acțiunilor poliției, jurnaliștii au fost și ei ținta forțelor de ordine. Cazurile, documentate de Freedom of the Press Foundation, includ arestări, accidente și atacuri țintite asupra jurnaliștilor. În cele mai multe cazuri jurnaliștii au declarat că au fost atacați deliberat de poliție, deși acreditările lor de presă erau vizibile.

O jurnalistă de la Radioul Public din Minnesota a declarat pentru Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) că „poliția i-a îndreptat un pistol la cap și a refuzat să pună jos armele chiar și după ce s-a identificat ca membră a presei”.

„Deși sunt incidente unde e posibil ca jurnaliștii să fi fost loviți sau afectați accidental, în majoritatea cazurilor înregistrate jurnaliștii sunt identificați clar ca presă și este evident ca sunt vizați în mod deliberat”, declară Bellingcat, o rețea de jurnalism de investigație, care documentează cazurile de abuzuri împotriva presei.

Locul presei în timpul conflictelor este acolo unde conflictul are loc. Rolul jurnaliștilor de a relata protestele și manifestațiile publice face parte din dreptul la liberă exprimare dar este și un garant al dreptului de întrunire pașnică și la libertatea de asociere. Asociația Reporteri fără Frontiere definește jurnaliștii ca martori, furnizori de informații și avertizori în timpul protestelor. Îndepărtarea violentă a jurnaliștilor de la manifestații, atacurile deliberate asupra presei și disprețul pentru siguranța jurnaliștilor sunt egale cu îndepărtarea violentă a drepturilor noastre fundamentale atunci când protestăm.

Dacă presa nu are acces liber la acțiunile din stradă, monitorizarea directă a abuzurilor poliției este limitată, iar siguranța protestatarilor poate avea și mai mult de suferit. O presă ținută în țarcuri, vizionând de la distanță violența forțelor de ordine, ar relata nu doar o perspectivă fragmentată asupra realității, dar una a căror parametri sunt definiți de poliție.

Casa Albă și oamenii politici americani, care în ultimii 4 ani au denigrat rolul jurnaliștilor și i-au echivalat de multe ori cu „dușmani ai poporului”, trebuie să își asume responsabilitatea pentru ce vedem acum pe străzile Statelor Unite: o manifestare fizică și brutală a atacurilor asupra libertății presei.