Conferința de educație media – Superputerea profesorilor viitorului
Educația media este o superputere, este a voastră, pentru că sunteți în primul rând voi, cetățeni mai bine pregătiți să faceți față lumii din jurul nostru. Poate sunteți părinți care sunteți un pic mai relaxați când discutați cu copiii voștri despre media și educația media și pentru că reușiți să vorbiți la clasă despre subiecte atât de complicate. Ce mai face educația media și asta nu o spunem noi, ați spus-o voi, și voi ați prezentat-o ca pe o superputere, este ideea că regândește materia, că le dă pe elevilor voștri înțelegerea faptului că școala nu e ceva abstract, că limba română nu este materia aia pe care trebuie să o învețe doar ca să ia bacul.
A explicat Cristina Lupu, directorul executiv al CJI, în cadrul conferinței de educație media din 18 mai. În ultimii ani, peste 700 de cadre didactice, cu fiecare lecție în care infuzează concepte de media literacy, au dezvoltat superputerea educației media la aproximativ 90.000 de elevi, învățându-i să verifice informațiile, să recunoască propaganda și să gândească critic. Iar conferința de educație media din acest an a fost dedicată lor și modului în care pot continua să dezvolte această superputere, în contextul provocărilor actuale.
Educația media la clasă și superputerile profesorilor
Dialogul dintre Cristina Lupu, director executiv al CJI, și Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a pus în discuție importanța studierii educației media pentru elevi. „Educația media nu are legătură cu o disciplină. Ci are legătură, în primul rând, cu un sistem de valori și cu o anumită atitudine și cu un fundament care să-ți permită ție să emiți o judecată de valoare”, a explicat Bogdan Cristescu. A vorbit despre importanța contextului, despre puterea lui „de ce” și nevoia de a transmite mai departe abilități, nu cunoștințe, printre acestea, abilitatea de a pune întrebări: „Trebuie să interacționăm cu copilul, cu elevul, să-l învățăm să spună de ce, pe ce își fundamentează raționamentul, și cum a ajuns la această concluzie. Sunt niște întrebări care nu cred că sunt întrebările unei discipline.”
Profesorii au nevoie de multe superputeri. Una dintre ele este aceea de a știi cum să asculte, alta este aceea de a avea o inimă deschisă și de a-i respecta pe elevii lor. O altă superputere, cea mai importantă superputere, este aceea de a pune întrebările importante despre ceea ce urmăresc, văd și citesc.
Renee Hobbs
Renee Hobbs este una dintre cele mai importante personalități din lume în domeniul educației digitale și al educației media. Este profesor, cercetător și fondator al Media Education Lab. La conferință a vorbit despre provocările cu care ne confruntăm în această perioadă atunci când vine vorba de educație media, istoricul acestui domeniu în Statele Unite, despre inteligența artificială și propagandă. Ne-a arătat că trăim dintotdeauna înconjurați de „unreal realities” și că nu ar trebui să ne fie frică de inteligența artificială, ci dimpotrivă, să o transformăm într-o unealtă pentru a dezvolta superputerea educației media.
Educație media digitală – provocări și soluții la nivel european
Nicoleta Corbu, profesor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și cercetător în cadrul hub-ului BROD, a vorbit despre informarea greșită și cum influențează ea nivelul de euroscepticism din Bulgaria și România, conform celor mai recente studii. „Ce se poate face? Ceea ce sperăm că facem deja cu toții în BROD, și anume campanii de conștientizare cu privire la toate instrumentele prin care putem fi dezinformați”, a concluzionat Nicoleta Corbu.
Andy Stoycheff este fondator și director al NTCenter și ne-a povestit despre modul în care creierul percepe lumea și încearcă să intuiască ce urmează, moment în care intervin bias-urile cognitive ale fiecăruia dintre noi. A vorbit și despre cum transmit sunetele, imaginile și simbolurile un mesaj rapid către creierul nostru și de ce trebuie să reflectăm și să ne punem constant întrebări. „Avem nevoie de o dorință comună de a crea acele resurse, de a crea planuri de lecție, de a crea fișe de lucru. Poate că facem primii pași în asta pentru că în cadrul rețelei EDMO avem acum primul set de standarde referitoare la cele mai bune practici, și la ce ar trebui să însemne bune practici referitoare la standardele profesionale în elaborarea de programe de educație media, și asta include resursele pe care le realizăm.” Cum realizăm resurse potrivite și atractive pentru elevi? A explicat Bianca Rus, manager de proiecte la CJI, prezentând cele mai recente date despre consumul de media al tinerilor.
O foarte mare componentă din dezvoltarea unui curriculum bazat pe date este atitudinea proactivă de a ne menține conectați la lumea media a tinerilor și, oarecum, acceptarea provocării că toate resursele pe care le dezvoltăm nu rămân așa cum le-am făcut prima oară, că trebuie constant actualizate în funcție de exemple noi și de contextele noi în care își trăiesc viața tinerii cu care lucrați și cu care lucrăm.
Bianca Rus
Elena Calistru, președintă la Funky Citizens, crede că ar trebui să avem mai multă încredere în tineri. A vorbit despre combaterea dezinformării, fact-checking și despre cum devin acestea unelte pentru a-i atrage pe tineri către educația media: „Ce descoperim, cu surprindere, și surpriza este una plăcută, e că atunci când au instrumentele corecte, tinerii sunt foarte bine. Există tehnici și există formule prin care poți ajunge să le captezi nu doar interesul, ci și energia acestor tineri și eu cred cu tărie că fact-checking-ul este unul dintre aceste instrumente.”
Educația media în subiectele de Bac și în programa școlară
Cred că noi suntem de foarte multe ori în <lupta aceasta> cu ce vrem să transmitem, cu ce vrem să formăm, suntem cuprinși de frică și de panică. Nu știm ce să facem cu emoția aceasta foarte puternică și atunci mergem pe calea cea mai ușoară, cea mai bătătorită.
Horia Corcheș
Cum este integrată educația media în programa școlară și în cea de BAC a fost subiectul discuției cu Monica Halaszi și Horia Corcheș. Profesori de limba și literatura română și formatori în cadrul Programului de educație media, cei doi au vorbit despre curajul pe care profesorii trebuie să îl găsească în ei înșiși pentru a dezvolta superputeri – fie că este vorba de modul în care abordează programa școlară sau de modul în care își înfrântă emoțiile.
Monica Halaszi și Horia Corcheș sunt doar doi dintre cei peste 100 de supereroi prezenți la conferința de educație media din acest an. Alături de ei, în Programul de Educație Media mai sunt alți 600 de profesori care dezvoltă abilitățile de media literacy ale elevilor din toată țara.
Mai multe despre conferință aici.
A treia ediție a conferinței de educație media face parte din Programul de Educație Media, a fost realizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu Romanian – American Foundation, cu sprijinul oferit de Ambasada Statelor Unite ale Americii în România și BROD (Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media).
