Jurnal Teleleu

Elena Stancu, Jurnalist, Teleleu.eu

Aș dormi mai mult – doar e duminică –, dar la 7.00 Cosmin își face ceaiul și în autorulota noastră lungă de șase metri se simte fiecare mișcare. Îl aud pe Cosmin când se spală pe dinți, dă drumul la foc, scoate lingurița din sertar. Sunt doar doi pași între noi și, când mă trezesc, începe baletul autorulotei, cum îl numim noi. Cosmin se dă din dreptul frigiderului ca să intru eu la baie, se așază pe banchetă când mă îmbrac, eu mă lipesc de chiuveta din bucătărie să-i fac loc să ajungă la dulap. Tina se încurcă printre picioarele noastre în spațiul atât de mic, încât cei care văd prima dată autorulota nu înțeleg cum putem trăi aici.

Prăjesc pâine și pregătesc omletă cu ciuperci și avocado. Cosmin a plecat să fotografieze pădurea muribundă de pini de pe malul Oceanului Atlantic, în Vilamoura, Portugalia, unde suntem parcați. E o zi liniștită, pentru azi că nu facem muncă de teren și nu ne grăbim să ajungem la vreun interviu.

Avem de toate, pentru că ieri a fost zi tehnică: am mers într-un camping unde am golit veceul și apa gri și am încărcat autorulota cu apă, apoi ne-am făcut cumpărăturile la un supermaket din Quarteira și la un aprozar de pe marginea drumului, de unde am cumpărat smochine proaspete, caise și roșii de grădină.

Avem autonomie cinci zile – atât ne ajung cei 100 de litri de apă, cu tot cu gătit (și gătim mult), dușuri și un spălat pe cap. Spălatul meu pe cap e puțin mai complicat, pentru că pun un lighean pe veceu în baia atât de mică încât nu îmi încape cotul atunci când mă pieptăn și trebuie să stau pe hol într-o poziție incomodă. De șase ani și jumătate, de când trăim într-o autorulotă, ne-am stabilit niște rutine și viața nu ni se pare complicată, ci firească.

Săptămâna viitoare o să împachetăm din nou și o să mergem să golim și să umplem mașina, să facem cumpărăturile, să dezinfectăm (o provocare când 100 de litri de apă trebuie să-ți ajungă cinci zile). Avem de spălat și câțiva saci de rufe murdare – toate hainele noastre, prosoapele și lenjeria de pat –, așa că o să căutăm și o spălătorie, pentru că deja numărăm și raționalizăm perechile de șosete curate.

Acum e simplu, pentru că suntem într-o perioadă în care facem muncă de birou – am documentat în Spania o serie amplă despre românii care lucrează la căpșuni, iar acum ascultăm interviurile și edităm fotografiile. Problemele organizatorice cu apa, spălatul hainelor și golitul veceului sunt mai complicate atunci când facem muncă de teren și avem interviuri și întâlniri cu oamenii.

Nu stăm niciodată în campinguri, pentru că nu ne permitem să dăm 10 euro pe zi. Trăim cu un buget limitat și ne finanțăm proiectele din donațiile cititorilor. Nu ne-am mutat într-o autorulotă pentru că suntem boemi (nu suntem), ci pentru că doar așa puteam lucra la proiectele noastre documentare, care presupun luni sau ani de muncă de teren.

N-am fi putut lucra la proiectul nostru despre românii din diaspora dacă n-am fi trăit într-o autorulotă – singurele noastre costuri sunt mâncarea, motorina și cei trei euro pe care-i dăm o dată la cinci zile ca să ne golim toaleta și să luăm apă dintr-un camping.

Acum lucrăm amândoi la laptopuri pe masa mică din autorulota care a fost gândită pentru vacanțe, nu pentru o redacție. Nu încăpem și ne certăm mereu care la câți centimetri de masă are dreptul – Cosmin pretinde mai mult spațiu, pentru că el are și harduri externe.

La prânz am făcut o negresă pe care n-am avut răbdare s-o lăsăm să se răcească și am mâncat-o cu suc proaspăt de portocale. Mă doare spatele când stau multe ore la calculator și mă pregătesc să mă plimb pe plajă – ora zilnică, obligatorie de plimbare pe malul Oceanului Atlantic.

Când mă întorc, o să pregătesc cina – brânză, avocado și roșii de grădină pe care le-am cumpărat ieri de la aprozar. O să vorbim despre ce am lucrat azi, cum structurăm seria despre românii din sudul Spaniei, iar Cosmin o să-și facă de cap și o să se uite la un film – internetul e scump, așa că ne uităm la filme și stăm pe Facebook cu zgârcenie. Eu o să citesc sau, dacă găsește Cosmin ceva interesant, o să ne uităm împreună la film. Azi o să încerc să mă culc la 11.00, pentru că mâine dimineața o să mă trezesc din nou la 7.00, când o să caute Cosmin lingurița în sertar să-și facă ceai.