Cum a afectat pandemia de Covid-19 presa din România

Cum a arătat presa în perioada stării de urgență? O întrebare, 9 răspunsuri, din 9 țări din centrul și estul Europei, situații similare arătând dificultățile comune cu care se confruntă media din aceste zone. Cristina Lupu, director executiv CJI  se numără printre cei 9 experți, autori ai raportului regional. 

”În timpul stării  de urgență, autoritățile române au adoptat decrete care limitează libertatea de exprimare și accesul la informații; au tăiat accesul către site-uri web considerate că  <răspândesc fake news> și au încercat să controleze toată comunicarea cu privire la virus, de la nivel central” – scrie Cristina în raportul internațional “A LOCKDOWN FOR INDEPENDENT MEDIA?”, realizat la inițiativa n-OST și a Fundației Friedrich Ebert Ungaria. 


Principalele concuzii ale analizei privind situația media în România:

  • Privită de la distanță, media din România pare foarte diversă, cu o multitudine de redacții mici, însă informațiile de interes public sunt rare – majoritatea publică comunicate de presă sau informații politice controlate. Publicul nu plătește pentru conținutul jurnalistic, cu excepția unor publicații care au reușit să supraviețuiască și a unor noi startup-uri media care atrag donații.
  • Cu chioșcurile de ziare închise, cu încasări scăzute din publicitate, cu salarii diminuate, șomaj tehnic și redacții mutate acasă din motive de siguranță sanitară, mass-media din România se află într-o criză financiară profundă.
  • Presa locală și cea tipărită au fost puternic afectate. Interviurile realizate cu manageri media locali au indicat faptul că au pierdut 70-80% din bugetele de publicitate de la începutul pandemiei, aducându-i în pragul prăbușirii. Chiar și marile corporații și-au diminuat considerabil bugetele de publicitate.
  • Cu toate că traficul online a crescut, acest lucru nu s-a reflectat și în situația financiară a mass-media din România se află într-o criză financiară profundă. În martie 2020, traficul pe majoritatea site-urilor de știri a fost în creștere. Cu toate acestea, setea de informații exacte nu s-a tradus venituri mai mari. Unele redacții au anunțat disponibilizări și reduceri salariale.
  • Cenzura și auto-cenzura jurnaliștilor – sunt alte efecte în lanț care își pun amprenta asupra mass-media din România.
  • Procedura de alocare a fondurilor de la stat pentru sprijinirea presei din România este controversată. Faptul că posturile TV primesc 55% din banii de la stat, comparativ cu doar cinci procente pentru mass-media locală generează suspiciuni în condițiile în care anul acesta au loc alegeri locale și parlamentare. Inițiativa de finanțare a guvernului ar putea afecta credibilitatea redacțiilor.
  • Presa din România se luptă din nou pentru supraviețuire în condițiile în care peisajul mediatic era deja profund instabil în momentul în care a lovit pandemia.
  •  În ciuda tuturor schimbărilor pe care le poate aduce epoca post-pandemică, se pare că unele lucruri rămân la fel.

Cât privește concluziile comune la nivelul țărilor analizate (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Croația, Serbia, România, Bulgaria și Macedonia de Nord) raportul internațional ”A LOCKDOWN FOR INDEPENDENT MEDIA?” arată că: 

  • în toate statele măsura carantinei impuse de autorități în contextul crizei sanitare COVID-19 a afectat puternic media, ducând la prăbușirea vânzărilor în presa scrisă și la scăderea dramatică a încasărilor din publicitate.
  • De asemenea, diverse legi de urgență și prevederi au permis guvernelor să controleze informatiile publice. În multe cazuri aceste prevederi legislative au fost pretext pentru evitarea răspunsurilor de către oficiali și atacarea jurnaliștilor care au contestat statisticile oficiale și eficacitatea.