Un an de război în Ucraina

„Acest război este o greșeală, acest război este o crimă“, spunea într-un tweet, citat de Reporteri fără Frontiere, jurnalista Oksana Baulina, ucisă la mai puțin de o lună de la invazia rusă.

Europa este considerată una dintre cele mai sigure zone din lume pentru jurnaliști, conform Indexulului Global al Libertății Presei, publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (RFR). Cu toate acestea, în ultimul an, războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a afectat atât libertatea presei în regiune, cât și siguranța jurnaliștilor. „Reporteri uciși și răniți pe teren, un nivel de cenzură nemaiîntâlnit din perioada sovietică, dezinformare masivă…”, descrie RFR situația din ultimul an în Europa de Est. În astfel de momente avem nevoie tot mai mare de jurnaliști, iar ei au nevoie de susținerea noastră.

15 jurnaliști au fost uciși în legătură cu munca lor, de la începutul războiului. Unii se aflau în zone vizate de forțele armate ruse, alții au fost executați cu sânge rece.

16 turnuri TV au fost vizate de atacuri aeriene, jumătate dintre atacuri având loc în primele zile de conflict.

Peste 200 de instituții media ucrainene au fost nevoite să se închidă, după ce angajații au părăsit țara sau au fost mobilizați și și-au epuizat resursele financiare.

Dar nu doar în Ucraina s-a resimțit epuizarea. Pe lângă victimele directe ale războiului, pe lângă refugiații adăpostiți în România sau în alte țări din Europa, pe lângă voluntarii care s-au implicat direct, jurnaliștii care urmăresc constant subiectul, epuizarea s-a văzut și la nivelul publicului din România copleșit emoțional de știrile despre război.

În acest context, susținerea jurnaliștilor este esențială pentru Europa, pentru România și pentru fiecare dintre noi. Și fiecare se poate implica. Susținerea financiară acoperă doar o parte din nevoile presei. Jurnaliștii au nevoie de cititori, de ascultători, de telespectatori și followeri pe rețelele sociale.

În 2022, Centrul pentru Jurnalism Independent și Fundația-Friedrich-Naumann pentru Libertate au oferit 26 de burse jurnaliștilor din presa centrală și locală pentru a documenta și publica materiale despre refugiații ucraineni din Româna. Apoi am mai oferit încă trei burse. Vă invităm să (re)citiți aceste materiale.

Adina Selena Urcan, Cluj 24:

Niciun refugiat din Ucraina nu este lăsat să sufere. Medicii de familie din Cluj, în război cu birocrația: „Nu pot să cer bani”,

Peste 50 de pacienți cu cancer din Ucraina sunt tratați gratuit la Institutul Oncologic din Cluj

Alina Neagu, Hotnews:

„Cred că într-o zi mă voi trezi cu vestea fericită că acest coșmar a luat sfârșit”. Cum a înțeles care e cel mai valoros lucru în viață Alina, tânăra din Ucraina care-i ajută acum pe refugiații din România,

Olena din Herson și îngerii ei păzitori din România

Andrada Lăutaru, Bogdan Dincă, DoR:

„E rolul meu să-i fac pe pacienți să rămână calmi”,

„Am ajuns să urăsc să aud că sunt o femeie puternică”

„Începi să construiești ceva nou, dar ești atât de furios pe circumstanțele care te-au forțat să te schimbi. Războiul nu mi-a luat numai casa, siguranța și oamenii, dar mi-a luat și personalitatea și nu mai știam cine sunt”, spune Mariia, a cărei viață a fost ruptă în două iar și iar, din cauza războiului.

Andreea Pavel, Info Sud-Est:

Copilărie de refugiat. Mărturii și traumă în comunitatea ucraineană: ”Ce-ar fi dacă ne întoarcem la tata?”/ Copilul care își încuraja părinții sub pământ, ochii băiatului care a simțit ura, pisica Nora și dorul de bunicul,

Cum se formează o comunitate minoritară: Cazul ucrainean/ Asemănări și deosebiri cu armenii și polonezii refugiați în România secolul trecut/ Război, genocid și cel mai scurt drum spre salvare: Dobrogea (analiză)

Cătălin Hopulele, Ziarul de Iași:

Cum înveţi într-o ţară străină, fără să cunoşti pe cineva, fără să ştii limba sau o limbă intermediară. Exemplul a 39 de copii sosiţi la Iaşi,

Se întâmplă la Iaşi: Pani Iulia lasă doctoratul pentru 45 de copii refugiaţi. Soţul, fratele şi tatăl ei luptă pe front

Cristian Andrei Leonte, Info Sud-Est:

EXCLUSIV Câți bani a decontat România pentru refugiații ucraineni de la începutul războiului/ Constanța, al doilea pol după București/ Pensiunile, hotelurile și vilele turistice, cele mai multe înscrise pentru fondurile de cazare (infografice)

Cristina Iancu, ȘtiriActuale.ro:

Refugiaţii ucrainieni in spitalele prahovene. Copilul războiului care nu se va naste niciodată…,

Artem, puştiul cu ochi albaştri, care nu vrea să se intoarcă la Odessa

Dana Coțovanu, Iașul nostru:

Ce înseamnă integrarea și de ce te agăți ca să faci dintr-un oraș un acasă?,

Copiii ucraineni, între compasiunea voluntarilor și prejudecăți instituționale

Denis Grigorescu, Adevărul:

O tânără refugiată din Ucraina vrea să devină jurnalist în România. A ajutat zeci de refugiați,

O refugiată din Ucraina a cucerit numeroși clienți români cu torturile și prăjiturile sale

Hudrea Horea, Politică și Putere:

Credință și război . ”Pacea de care vă bucurați, valorează mai mult decât credeți”, ne spun refugiații ucrainieni de la Turda,

Oamenii simpli au făcut lucruri extraordinare pentru noi, povestesc refugiații ucrainieni de la Turda

Ioana-Alexandra Pelehatăi, Scena 9:

Războiul din Ucraina: Frontul banilor de la stat și al imobiliarelor românești,

„Primul pas e să-ți setezi în minte că acest război nu e despre profitul pe care urmează să-l faci tu. (…) E despre cum poți să alini suferința unor oameni. De aici pornește totul.”

Două Zile ale Independenței Ucrainei la București

Mădălina Olariu-Hopulele, Ziarul de Iași:

Urmele războiului în spitale: Șapte copii ucraineni, născuţi la „Cuza Vodă”; peste 400, trataţi la Sf. Maria; servicii medicale totale de 1,76 milioane,

Poveşti medicale impresionante ale refugiaţilor ucraineni de la Iaşi. O doctoriţă din Kiev a născut natural la 42 de ani

Mădălina Sim, Bihoreanul:

Greu de integrat: Copiii ucraineni refugiați în Bihor preferă să învețe online „acasă” decât să fie elevi „audienți” în școlile românești

„Peste noapte, patria lor a devenit o zonă periculoasă, unde se dau lupte crâncene între armata ucraineană și rușii cotropitori. Sunt traumatizați și nevoiți să se integreze într-o altă cultură, ca refugiați, alături de părinții sau rudele cu care au fugit.

Deși în România autoritățile le-au oferit posibilitatea de a se integra în sistemul educațional ca elevi audienți, copiii ucraineni preferă să participe la cursurile online organizate de autoritățile din țara natală.”

Afacerea „ucrainenii”: Sute de ucraineni fugiți din calea războiului sunt cazați în locuințele unor orădeni, pe bani deloc puțini

Maria-Cinar-Jiga, TVR Cluj:

https://www.youtube.com/watch?v=S3k5Mu9VHLE, https://www.youtube.com/watch?v=sKluf5xFMDE

Mircea Barbu, DoR:

Lungul drum spre casă al refugiaților ucraineni

„<<De ce am plecat?>>, se întreabă retoric, face o pauză lungă și oftează. <<Nu se pune problema de ce am plecat. Întrebarea e de ce ne-am întors>>”. (…)

„M-am întors pentru că aici mă simt acasă. Chiar dacă sunt alarme aeriene, e mult mai calm aici decât în afara Ucrainei”, spune Marina Pavlinka care a venit în martie ca refugiat în România, iar în septembrie s-a întors la Odesa.

Oana Despa, Observatorul prahovean:

Halele Centrale din Ploiești, școală ad-hoc pentru copiii ucraineni,

Prahova, leagănul copiilor refugiați cu dizabilități psihice din Ucraina

Ovidiu Petrovai, Hunedoara Mea:

ACTUALITATE Refugiații care s-au reinventat în țara de adopție. Cum au ajuns românii să comande vareniki ucrainean făcut “ca la mama acasă”,

O nouă viață pentru copiii ucraineni. Colegi și prieteni noi, la școlile din Hunedoara

Cristian Panu, Alba 24:

REPORTAJ: Lecția de viață a lui Max, ucraineanul cu 5 copii care a luat-o de la zero, în Alba Iulia. Cum și-a reinventat afacerea,

REPORTAJ: Povestea Antoninei. Din Kievul amenințat de bombe, în siguranță la Alba Iulia, alături de copii. Cum a fost acomodarea

Timea Honț, Scena 9:

Teach for CATTIA, Katya, sora refugiaților ucraineni din Brașov

Tudor Chiriac, Monitorul de Botoșani:

Fărâmă din Ucraina organizată de americani pentru copii în inima Botoşaniului,

Ucraineni izolaţi într-o lume surdă

Adriana Barbu, Eugen Rogojan, Arad Online:

Ucrainenii de la marginea Europei, între bariere și speranțe

Delia Marinescu, Andreea Câmpeanu, Pressone:

Cum se învață la prima școală ucraineană din Sibiu. „Războiul este un joc al adulților, nu este jocul nostru”

„<<Eu sunt Katerina Mikolaevna>>, le spune învățătoarea în ucraineană și copiii repetă în cor numele ei. Le explică pe un ton calm cum să stea cu spatele drept, cum să țină coatele pe bancă, cum să ridice mâna – astfel îi învață disciplina. Apoi îi roagă să se ridice pe rând în picioare și să-și zică numele, orașul din care vin și culoarea preferată”.(…)

„Mereu le zic copiilor că războiul este un joc al adulților, nu este jocul nostru, noi trebuie să studiem acum, în această clasă, pentru că avem această oportunitate”.

Iulia Hău, Radio România Internaţional:

Război și artă – povești de exil ale artiștilor ucraineni în România

Maria Stoica, Graiul Maramureșului:

Oameni între două lumi

Marian Săvăstru, Viața libera, Galați:

Jocurile copilăriei, dincolo de frică şi graniţe. Cum se integrează copiii refugiaţi din Ucraina în comunitatea gălăţeană

Raluca Ion, Diana Marcu, republica.ro:

Puterea unei mame cu un bebeluș în brațe și un copil de mână. „Aveți nevoie de ajutor? Știu limba română”. Cum îi ajută Cristina Shatrovska pe alți ucraineni care au fugit de război în România

Burse extra

Fotografie – Andrei Pungovschi – Running in place

„Trebuie să-mi planific viața înțelegând că războiul s-ar putea să nu se oprească în câțiva ani. Am speranța că se va opri anul viitor și mă voi întoarce la o viață normală în Ucraina, dar nu știu ce înseamnă o viață normală în Ucraina după război“