CJI lansează o serie de 10 povești cu și despre jurnalistele din România
București, 8 martie 2023. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansează seria de 10 portrete – „Povești cu și despre jurnalistele din România”, o provocare pentru cititori, dar și pentru redacțiile media de a privi critic modul în care (se) informează.
Care sunt primele 10 jurnaliste care îți vin în minte?
Descarcă posterul cu cele 10 jurnaliste (format pdf, print).
Realizat cu susținerea Ambasadei Canadei în România, proiectul editorial include jurnaliste din presa centrală și locală, care au documentat subiecte din sănătate, sport, domeniul social sau au realizat investigații care au dus la schimbări majore în societate.
Ioana Epure (PressOne), Andreea Giuclea (freelance, sport), Diana Meseșan (Libertatea), Ioana Moldovan (freelance, fotojurnalism), Mirela Neag (Libertatea), Diana Oncioiu (safielumina.ro și Dela0), Andreea Pavel (Info Sud-Est și G4media), Andreea Pocotilă (Recorder), Sorana Stănescu (freelance, sănătate) și Emilia Șercan (PressOne) sunt cele 10 jurnaliste selectate în urma unui proces de nominalizare la care au participat, în luna februarie 2023, profesioniști din domeniul media din toată țara.
„Subiectele pe care aceste jurnaliste le abordează cu siguranță sunt cunoscute cititorilor, chiar dacă, poate, numele autoarelor nu sunt atât de cunoscute publicului larg. Jurnalul Decretului, investigația Hexi Pharma, Puterea din umbră, seria de plagiate din politică, reportajele despre migranții din Turcia, din Polonia și Belarus, și poveștile dincolo de succes ale sportivilor, povești care ajung chiar dincolo de granițele țării. De aceea recomandăm tuturor să citească și să rețină autorii materialelor din presă care i-au mișcat”, spune Cristina Lupu, director executiv la CJI.
La Jurnalism sunt preponderent studente, dar jurnalistele și expertele nu sunt vizibile în mass-media
Un studiu recent arată că vizibilitatea femeilor, atât ca jurnaliști, cât și ca subiecte de știri, s-a schimbat foarte puțin în ultimii 25 de ani și încă „nu reflectă contribuția femeilor la structura societății, culturii, artelor și politicii europene”. Și „mai puțin de unul din patru experți sau comentatori erau femei în majoritatea mijloacelor de informare în masă”.
Însă facultățile de Jurnalism atrag preponderent studente. La Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) de la Universitatea din București 77% dintre cei înscriși la Jurnalism nivelul licență, în 2023, sunt studente. La fel, la programele de master, fie că e vorba de Jurnalism Tematic sau Politic – 72%. „Din aproximările noastre peste 55% dintre absolvenții/absolventele FJSC se angajează în domeniul pentru care îi/le pregătim. Un obiectiv strategic pentru noi și un indicator de succes îl reprezintă numărul de studente absolvente angajate după finalizarea studiilor”, adaugă conf. univ. dr. Antonio Momoc, decanul FJSC.
Cu toate acestea, odată ce practică profesia, jurnalistele din România percep puterea, la vârful redacțiilor, ca fiind în continuare în mâinile bărbaților, deși sunt și redacții unde femeile sunt majoritare și mai multe ca niciodată au roluri de coordonare sau de conducere. Așa reiese dintr-o cercetare nouă, realizată în 2022 și aflată în curs de publicare – „Cultură organizațională, gen și expertiză în redacțiile din România. Perspective ale jurnalistelor”[1].
Multe dintre respondente au văzut diferențe în agenda editorială când la vârful ierarhiei era o femeie: un interes mai mare pentru subiecte din sfera socială, a sănătății și a educației sau chiar unghiuri diferite pe care coordonatoarele le văd în subiecte care țin agenda.
În ceea ce privește rolul de sursă, de expert, rol în care femeile sunt serios subreprezentate, mai ales în emisiunile TV, jurnalistele spun că există o reticență mult mai mare a expertelor de a se expune public, ceea ce alimentează un cerc vicios. Dacă expertele nu sunt cunoscute pentru că nu apar des în presă, nu vor apărea des în presă, pentru că nu sunt suficient de cunoscute pentru a face audiență, se mai arată în același studiu.
Dar doar incluzând vocile femeilor, ca surse, ca experți, ca jurnaliști, și ținând cont de nevoile și perspectivele feminine, presa poate să reflecte echilibrat societatea.
Pentru mai multe informații, contactați Centrul pentru Jurnalism Independent:
Adriana Trocea, Manager comunicare, brand & fundraising, adriana.trocea@cji.ro, 0721296965
[1] Alina Mărculescu Matiș, „Cultură organizațională, gen și expertiză în redacțiile din România. Perspective ale jurnalistelor”, lucrare în curs de publicare la Editura Universității București.
