Politica de protecție a copiilor

Politici interne și norme etice privind activitatea adulților care lucrează cu copiii

Ultima revizuire: aprilie 2024

Despre CJI

Centrul pentru Jurnalism Independent este o organizație neguvernamentală, non-profit, care contribuie la profesionalizarea presei prin menținerea standardelor jurnalistice și dezvoltarea unui spațiu mediatic echilibrat, onest și responsabil.

Centrul pentru Jurnalism Independent militează pentru apărarea libertății de exprimare ca drept fundamental al omului și condiție necesară pentru orice democrație.

Centrul pentru Jurnalism Independent contribuie la facilitarea dialogului social prin sprijinirea schimbărilor democratice, responsabilizarea factorilor de decizie și încurajarea participării active a cetățenilor.

Prin activitățile sale, CJI promovează: interesul public, libertatea de exprimare, responsabilitatea, transparența, profesionalismul și diversitatea.

Proiectele Centrului pentru Jurnalism Independent se axează pe: libertatea de exprimare, accesul liber la informațiile de interes public, etica în presă, profesionalizarea jurnaliștilor și consolidarea formelor asociative ale profesioniștilor din mass-media, eliminarea cenzurii financiare în presă, promovarea presei ca serviciu de interes public, transparența surselor de finanțare a mass-media, educația media pentru diverse grupuri țintă etc.

Centrul pentru Jurnalism Independent oferă formare și asistență profesională jurnaliștilor și organizațiilor media din România. Programele concepute și implementate de CJI vizează în egală măsură și alte categorii precum: studenți, elevi, profesori, funcționari publici etc. CJI organizează cursuri, seminarii, dezbateri, mese rotunde.

Ca organizație care promovează respectul pentru drepturile și demnitatea umană, CJI își bazează activitatea pe convingerea că fiecare copil care participă la programele sale trebuie să se bucure de siguranță și protecție, prevenind/raportând orice comportament care ar putea dăuna fizic sau psihologic copiilor.

Proiectele CJI prioritizează interesul superior al copilului, respectarea drepturilor, dorințelor și sentimentelor copiilor, precum și apărarea acestora de orice tip de abuz (fizic, psihologic, emoțional, sexual).

Definiții

Copil și copii:
În conformitate cu Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, un copil este o persoană cu vârsta sub 18 ani (cu excepția cazului în care, în temeiul legislației care i se aplică copilului, majoratul este atins mai devreme).

Personal:
Orice persoană care are responsabilități în ceea ce privește punerea în aplicare a unui program sau a unei activități desfășurate de organizație; în cazul în care copiii au acest rol, ei sunt supuși acestei politici, dar sunt și responsabili pentru aplicarea acesteia.

Protecția copilului:
Orice acțiune menită să prevină sau să oprească un comportament considerat periculos pentru integritatea fizică sau psihologică a copilului.

Abuzul copiilor:
Orice tratament care poate afecta copilul din punct de vedere fizic, emoțional sau sexual; neglijarea nevoilor fizice și psiho-emoționale ale copilului este, de asemenea, considerată abuz.

Politică

Atenția specială pe care Centrul pentru Jurnalism Independent o acordă programelor dedicate minorilor, recunoscând astfel rolul esențial al educației care promovează drepturile omului și libertatea de exprimare, a condus la necesitatea de a dezvolta proceduri interne care reglementează munca cu copiii.

Activitățile desfășurate de CJI cu copiii se bazează pe principiile Convenției Internaționale cu privire la Drepturile Copilului, ale Legii naționale nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, ale Legii naționale nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie și ale Codului Penal; precum și pe recomandările Federației Internaționale a Jurnaliștilor, privind reportajele cu și despre minori. CJI este coautor al Codului deontologic unificat al Convenției Organizațiilor Media din România (adoptat în 2009), al cărui capitol 11 este dedicat protecției minorilor.

Principii și domeniul de aplicare

Activitățile CJI se bazează pe principiul fundamental al interesului superior al copilului. Planificarea activităților se axează pe interesul și bunăstarea copilului, așa cum este prevăzut în Convenția privind drepturile copilului.

Activitățile CJI respectă interesele, dorințele și sentimentele participanților.

CJI ia toate măsurile pentru siguranța copiilor, asigurându-se că nici programele sale, nici cei care le implementează nu reprezintă o amenințare la adresa integrității copiilor.

Activitățile pentru copii sunt deschise tuturor, indiferent de originea etnică, statutul social, religie sau sex, respectând și promovând principiile egalității și incluziunii sociale.

Personalul, voluntarii și toți cei care interacționează cu minorii în cadrul activităților CJI sunt instruiți pentru astfel de activități, sunt familiarizați cu normele care reglementează siguranța copiilor și legislația aplicabilă și au garanția morală de a lucra cu această categorie. Personalul CJI are experiență didactică dobândită atât prin studii de specialitate, cât și prin practică extinsă.

Membrii personalului vor raporta autorităților competente orice abuz fizic, psihologic sau de altă natură asupra unui copil, indiferent dacă are sau nu legătură directă cu programul desfășurat de CJI.

Atunci când CJI desfășoară programe în parteneriat, se asigură că și partenerii îndeplinesc condițiile necesare pentru a lucra cu minorii.

Toți cei care lucrează cu copii în cadrul programelor desfășurate de CJI trebuie să adere la următorul cod etic.

Responsabilitate

Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a politicii de protecție a copilului revine conducerii CJI. Orice nerespectare a politicii de protecție a copilului va fi considerată o infracțiune gravă și va fi anchetată.

Monitorizarea și revizuirea protocolului

Monitorizarea și revizuirea prezentului protocol al CJI privind protecția copilului se efectuează o dată la trei ani.

Codul etic al CJI pentru activitățile cu copiii

Persoanelor care lucrează cu copii le este interzis:

  • să lovească sau să abuzeze fizic sau verbal copiii;
  • să dezvolte relații fizice/sexuale cu copiii;
  • să aibă relații cu copiii care ar putea fi considerate acte de exploatare sau abuz;
  • să se comporte abuziv sau să expună copiii la riscuri de abuz;
  • să folosească un limbaj nepotrivit, să facă sugestii sau să dea sfaturi nepotrivite, ofensatoare sau abuzive;
  • să aibă un comportament sexual nepotrivit sau provocator;
  • să găzduiască peste noapte la domiciliu, nesupravegheați, copiii care participă la programele CJI;
  • să doarmă în aceeași cameră sau în același pat cu un copil care participă la programele CJI;
  • să facă pentru copii sarcini personale pe care aceștia le pot face singuri;
  • să scuze sau să sprijine comportamentele ilegale, nesigure sau abuzive ale copiilor;
  • să se comporte în moduri care provoacă rușine, umilință, subestimare sau înjosire copiilor sau să comită orice altă formă de abuz emoțional;
  • să discrimineze, să trateze diferit sau să favorizeze anumiți copii prin excluderea altora.

Personalul trebuie:

  • să cunoască/identifice situațiile care pot prezenta riscuri și să le gestioneze (a se vedea anexele 1 și 2);
  • să planifice și să organizeze activități în cadrul programelor pentru a minimiza riscurile;
  • să se asigure că există o cultură a deschiderii pentru a permite discutarea oricăror probleme sau preocupări pe care le pot avea copiii;
  • să se asigure că membrii personalului sunt responsabili, astfel încât activitățile ineficiente sau comportamentele potențial abuzive să nu treacă neobservate;
  • să discute cu copiii despre relațiile cu personalul sau cu alte persoane și să îi încurajeze să discute despre orice probleme cu care se confruntă;
  • să-i ajute pe copii să se simtă puternici și încrezători, să-i facă conștienți de drepturile lor, de ceea ce este acceptabil și inacceptabil și de ce trebuie să facă dacă există o problemă.

Anexa I

Physical indicators Psychological indicators Social indicators Sexual indicators
Semne de lovituri, arsuri sau răni, pe care le ascunde sau nu știe cum să le explice. Lipsa concentrării. Izolare. Mâncărime/durere/disconfort în zona genitală, atunci când merge sau stă.
Lipsa igienei și a îngrijirii (igienă precară, îmbrăcăminte nepotrivită pentru sezon, parazitoze recurente etc.). Probleme cu alimentația (copil foarte gurmand sau care își pierde apetitul). Lipsa dorinței de a participa la activități cu alți membri ai grupului sau cu alți adulți ai organizației. Limbaj sau cunoștințe sexuale neadecvate vârstei.
Aspectul obosit, adoarme în timpul activităților. Apatie, tristețe, scădere inexplicabilă a entuziasmului. Inconsistență în participarea la activități. Masturbare compulsivă și/sau în public.
Foame frecventă. Teamă și frică de anumite activități sau persoane. Relaționează cu greu, în grupul de egali și/sau cu adulții din instituție. Are puțini prieteni. Comportament provocator sau seducător precoce sau în afara contextului.
Vine la activități cu simptome de boală și/sau nu primește urmărirea medicală de care are nevoie. Atitudine hipervigilentă (alert, suspicios...). Conduce în mod negativ un grup sau se lasă controlat de alții. Comportament sexual explicit, nepotrivit pentru vârsta lui/ei.
Face pipi sau caca, ziua sau noaptea, când controlul asupra sfincterului este deja stabilit. Regresie comportamentală (comportament prea imatur pentru vârsta lor). Abuz de droguri sau alcool. Molestarea sexuală a altor copii și adolescenți.
Se plânge de dureri frecvente, uneori nespecifice, fără o cauză aparentă, cum ar fi dureri de cap sau dureri de burtă. Comportament prea matur pentru vârsta lor (de exemplu, îngrijitor compulsiv). Comportament antisocial: fugă de acasă, vandalism, furturi mărunte, furturi de la colegi etc. Sarcină (cu sau fără) refuzul de a identifica tatăl.
Prezintă o schimbare bruscă a aspectului fizic: pierdere severă în greutate sau creștere în greutate. Dificultate în autoreglare, accese de furie severe și persistente, pierderea controlului. Absenteism școlar: absențe repetate de la ore fără justificare.
Mâncărime/durere/disconfort în zona genitală, când merge sau stă jos. Reacții agresive, ostile și distante față de ceilalți. Manifestă puțin interes și motivație pentru temele școlare.
Întârzieri în dezvoltarea fizică sau psihomotorie Tentativă de suicid și simptome depresive. Schimbare semnificativă în ceea ce privește performanțele școlare fără un motiv aparent.
Tresăriri dureroase la mișcări bruște. Prezența unei psihopatologii grave (tulburări anxioase, depresie, tulburări de somn sau alimentare, tulburări de atașament, tulburări de stres posttraumatic, tulburări sexuale). Evită să fie acasă sau să meargă acasă sau într-un alt loc specific.
Fracturi osoase continue. Gânduri suicidare, automutilare și autoagresiune. După ce petrece timp într-un anumit loc (acasă, în sat, tabără) se întoarce mai rău la activitate (trist, murdar etc.).
Probleme bruște de vedere și auz. Petrece prea mult timp singur pentru vârsta sa.
Își asumă prea multe sarcini pentru vârsta sa sau își exercită responsabilitățile părintești față de frații mai mici.
Refuză să vorbească despre familia sa sau se referă la aceasta sau la îngrijitori cu teamă.
Rătăcește tot timpul pe străzi. Vine singur acasă sau spune că nu are pe nimeni care să aibă grijă de el/ea.

Anexa II

Procedură

CJI trebuie să aplice protocolul în cazul oricărui caz de violență, agresiune sau hărțuire, garantând întotdeauna principiile de protecție, confidențialitate și prudență maximă.

Delegatul pentru protecție (Bianca Rus, bianca@cji.ro) este persoana responsabilă pentru orice activare a protocolului de acțiune.

Personalul și colaboratorii CJI sunt agenți de prevenire și notificare, nu de intervenție. Sarcina lor în această privință constă în respectarea și impunerea respectării protocolului, precum și în comunicarea și/sau raportarea oricărei încălcări a protocolului către delegatul pentru protecție al CJI.

CJI este obligat să investigheze orice incident de violență sau hărțuire care are loc în domeniul său de aplicare atunci când există suspiciuni că acestea sunt comise împotriva minorilor, chiar și în cazul unor suspiciuni vagi sau a unei simple intuiții că ceva nu este în regulă.

Personalul și colaboratorii CJI care depistează sau suspectează orice situație de risc sau abuz, fie din contextul familial, fie intern (din partea angajaților sau colaboratorilor CJI), trebuie să o raporteze delegatului pentru protecție, care va sesiza organismele corespunzătoare responsabile cu asigurarea respectării legii, specializate în protecția copilului.

Pentru a sesiza cazul, acesta va solicita consimțământul copilului sau adolescentului sau al părinților sau tutorilor acestuia, cu excepția cazurilor în care acest lucru ar pune copilul într-o situație de risc mai mare.

În cazul în care situația suspectată nu este una familială, familia va fi informată cu privire la sesizarea cazului și la pașii de urmat, familia fiind sprijinită de către CJI, care își va oferi disponibilitatea tot timpul.

RESURSE ȘI CONTACTE

URGENȚE
Telefon: 112

TELEFONUL EUROPEAN DE AJUTOR PENTRU COPII
Telefonul Copilului – 116 111

Linia europeană de asistență pentru copii funcționează în întreaga Uniune Europeană și în diferite comunități autonome din țara noastră. Funcționează 365 de zile pe an, 24 de ore pe zi. Este confidențial și gratuit.

SERVICII DE PROTECȚIE A COPILULUI

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) (număr de contact diferit în funcție de județ: https://copii.gov.ro/1/contacte-dgaspc/)

Linia Verde pentru Protecția Copilului – 0800 800 333