Safer Newsrooms – o abordare holistică a siguranței jurnaliștilor

Într-o perioadă în care jurnaliștii au fost mai degrabă ținta atacurilor, a hărțuirii online și a discursului instigator la ură decât apreciați pentru munca depusă, vrem să înțelegem cât de mare e amploarea fenomenului și cât de în siguranță sunt jurnaliștii din România astăzi.

Pentru că siguranța nu înseamnă doar siguranța financiară sau siguranța fizică. Înseamnă și că ești protejat în caz că ești ținta unor atacuri sau percheziții. Înseamnă și că știi ce să faci și ai la cine să apelezi dacă ești dat în judecată într-un proces de tip SLAPP. Și înseamnă și că sănătatea ta mintală nu e afectată de munca ta.

Safer Newsrooms este un proiect prin care aducem subiectul siguranței holistice în redacții. E necesar să vorbim despre aceste planuri împreună, nu separat, pentru că riscurile rareori apar izolat și de multe ori se alimentează unele pe altele.

La ce ne uităm când vine vorba de siguranța jurnaliștilor din România

Siguranța fizică. Comparativ cu zonele de conflict, agresiunile fizice directe sunt relativ rare în România. Rămân însă episoade concrete, mai ales la proteste și în campaniile electorale, așa cum am văzut în ultimii doi ani (2025–2026), când jurnaliști aflați în teren au fost îmbrânciți, amenințați sau împiedicați să filmeze.

Siguranța digitală și hărțuirea online. E nevoie ca jurnaliștii să știe cum să își protejeze datele și dispozitivele, atât în cazul unor atacuri cibernetice, cât și atunci când se confruntă cu percheziții sau cu supravegherea folosită pentru a-i intimida, situație întâlnită mai ales în cazul jurnaliștilor de investigație. Protejarea informațiilor pe care le dețin înseamnă și protejarea surselor. În paralel, hărțuirea online la adresa jurnaliștilor este din ce în ce mai prezentă, iar jurnalistele sunt disproporționat de afectate la nivel global. Violența online se poate transfera ulterior în plan offline, dar are și un impact puternic asupra stării emoționale a jurnaliștilor.

Siguranța juridică. Procesele de tip SLAPP (litigii strategice împotriva participării publice, prin care se încearcă intimidarea sau reducerea la tăcere a jurnaliștilor) au devenit un instrument curent împotriva presei, cu zeci de astfel de procese aflate în desfășurare. Iar măsurile legislative pe care statul român ar trebui să le implementeze pentru a veni în sprijinul presei întârzie: nici regulamentul european pentru libertatea presei (EMFA), nici directiva anti-SLAPP nu sunt încă transpuse pe deplin în legislația românească, așa că jurnaliștii rămân fără mecanisme clare de apărare.

Sănătatea mintală. Relatarea despre subiecte dificile și suprasolicitarea din perioadele aglomerate – cum au fost ultimii ani, marcați de alegeri, proteste și anularea alegerilor – pot afecta starea de bine a jurnaliștilor. La asta se adaugă amenințările și discursul instigator la ură, care fac munca tot mai dificilă și contribuie la epuizare și stres cronic.

Siguranța economică. Veniturile instabile și dependența de fonduri sau publicitate de stat afectează atât bunăstarea jurnaliștilor, cât și independența editorială.

Ce facem

Prin Safer Newsrooms, ne propunem să aducem în discuție siguranța holistică și nevoia ca jurnaliștii să abordeze toate cele cinci componente în redacțiile lor, pentru a fi pregătiți să facă față oricărui tip de atac, nu doar celor economice sau fizice.

Pentru a putea începe această discuție, am realizat un sondaj în rândul jurnaliștilor, care ne arată cât de în siguranță sunt de fapt jurnaliștii din România și unde întâmpină cele mai multe dificultăți.

Promovăm apoi resursele care pot contribui la dezvoltarea unor redacții mai sigure și mai bine pregătite să facă față hărțuirii, presiunii, proceselor de intimidare și solicitărilor din munca de zi cu zi.

Resurse utile

Resurse pentru jurnaliști și redacții, grupate pe cele trei componente pe care punem accentul: bunăstare și sănătate mintală, siguranță digitală și protecție juridică.