Cum a aflat publicul despre un abuz de milioane de euro

Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind este prima organizație din România care beneficiază de testarea gratuită a platformei dedicate avertizării de integritate, GlobaLeaks, prin intermediul proiectului Expanding Anonymous Tipping. Proiectul este finanțat de Comisia Europeană și implementat în 10 state membre UE, partenerul din România fiind Centrul pentru Jurnalism Independent.

Începând cu data de 5 octombrie 2020 a devenit funcțional canalul de avertizare în interes public, FAIR-MediaSind, configurat prin intermediul platformei GlobaLeaks. Cei peste 8.000 de membri au acum un mecanism suplimentar prin care pot sesiza în mod anonim orice neregulă sau ilegalitate din sectoarele cultură și mass-media din România.

Președintele executiv al Federației descrie experiența legată de utilizarea platformei și cum îl ajută să reprezinte mai bine interesele celor pe care reprezintă.

În organizația dvs., exista un canal sau o procedură bine stabilite pentru avertizarea de integritate sigură înainte de utilizarea platformei GlobaLeaks?

R: Până la configurarea platformei FAIR-MediaSind (GlobaLeaks), nu a existat un astfel de instrument digital dedicat în organizația noastră.  Noi suntem o instituție sindicală și suntem prin definiție avertizori publici și primim avertizări, însă nu aveam un anumit canal dedicat. Fiecare membru ne sesiza fie prin liderii de grupe sindicale, fie prin e-mail sau telefon. De asemenea, puteau să ne reclame în acest fel și nereguli din interiorul sindicatului, de exemplu, că liderul meu din TVR a bătut palma cu angajatorul; sau, liderul meu de sindicat a primit funcția X pentru a nu-și mai exercita atribuțiile sindicale.

Ceva asemănător, totuși, am implementat în urmă cu câțiva ani în Agenția Națională de Presă Agerpres, prin serviciul Ombudsman, unde există și prevederi pentru soluționarea petițiilor și a cererilor făcute în baza Legii nr. 544/2011. Acum există GlobaLeaks, pe care o folosim în ambele sensuri. Prin acest canal putem primi avertizări atât din exterior, dar și din interiorul organizației noastre.

Sesizările primite astfel, până la configurarea platformei GlobaLeaks, au fost cu identitate asumată sau anonime?

R: Au fost cu identitate asumată, în marea lor majoritate, ale unor persoane cărora „le-a ajuns cuțitul la os”, nu mai puteau tolera situația și ne semnalau problemele. De multe ori aceasta s-a făcut punând mâna pe telefon și sunându-ne direct. 

Ce v-a motivat să apelați la un canal digital dedicat avertizorilor de integritate?

R: Dorința de a da posibilitatea să vină spre noi cu sesizări ale neregulilor identificate și celor care, din diverse motive, vor să o facă sub protecția anonimatului. Specificul nostru de activitate ne-a motivat să apelăm la un instrument digital de avertizare, mai exact calitatea de lideri de sindicat, sarcina noastră fiind să ne apărăm membrii, indiferent dacă lucrează în spațiul public sau în cel privat. Iar în spațiul privat, am constatat că teama angajatului este mult mai mare, întrucât acolo neexistând organizații sindicale puternice, patronul îi concediază cu mai multă ușurință pe cei care fac astfel de sesizări. Mai ales pentru aceste cazuri, dar nu numai, se impunea un astfel de instrument, care să permită sesizări anonime.

ABUZURI DENUNȚATE MAI SIGUR ȘI MAI UȘOR

Am avut anterior cazuri în instituții de media private puternice, în care angajații ne-au semnalat încălcări ale legii. Ultimul caz a fost în perioada stării de urgență din pandemie când angajații unei astfel de entități media ne-au semnalat că, deși ei figurează în șomaj tehnic, erau chemați în continuare la serviciu pentru a presta aceeași muncă pentru angajator, în baza unor contracte de voluntariat. Acești angajați ne-au trimis prin e-mail copii ale acelor contracte de voluntariat și fotografii de la locul de muncă. A fost o practică des întâlnită, semnalată și ministrului muncii, a patronilor care au făcut evaziune fiscală, chemând angajații la serviciu, deși îi trecuseră în șomaj tehnic. Noi am ieșit public, solicitând patronului respectivei organizații media să înceteze astfel de practici, am sesizat instituțiile de cercetare penală și ITM-ul, care a facut controale, a sesizat abateri și a aplicat sancțiuni. După ce am ieșit public cu aceste informații, ni s-au alăturat mai mulți membri ai acelei instituții de presă, care au venit să confirme acele nereguli. În acest caz, avertizorii nu și-au asumat identitatea pentru că ar fi fost imediat concediați. În momentul respectiv era mult mai ușor dacă exista această platformă, GlobaLeaks implementată; ar fi putut să le folosească facilitatea sesizărilor anonime ale acesteia.

În instituțiile de presă din sectorul public lucrurile sunt mai simple și curajul de a sesiza este mai mare, pentru că încă avem reprezentanți puternici în aceste instituții. Având organizații puternice, am reuși să încheiem și contracte colective de muncă care să îi protejeze pe cei care fac astfel de avertizări. Avem reprezentanți și în comisiile de etică și disciplină din instituțiile publice de presă, astfel este mult mai greu ca șeful instituției să facă abuzuri. Dacă s-ar ajunge până la concedieri ca urmare a unor sesizări făcute, am depune chiar plângere penală pentru abuz în serviciu.

În TVR există prevederi, atacate în instanță de către MediaSind, potrivit cărora, de exemplu, nu ai voie să critici public conducerea instituției, inițial menționându-se că săvârșești o „abatere deosebit de gravă”. Acum a rămas „abatere”. Au introdus diverse astfel de prevederi ilegale pentru a opri apetitul angajaților de a semnala abuzurile din instituție.

Cum sunt priviți avertizorii de integritate în compania sau instituția dumneavoastră?

R:  Misiunea noastră este să semnalăm și să ne luptăm cu abuzurile, așa că avertizorii sunt priviți ca niște eroi în organizația noastră. Dar știu că această situație este o excepție.

Care crederți că este percepția generală în România relativ la subiectul avertizorilor și căror aspecte se datorează?

R: Percepția generală în legătură cu curajul de a semnala abateri de la lege este negativă, din păcate. Sunt priviți ca turnători, ca persoane împotriva sistemului, a orânduirii etc. Practic, este mentalitatea unor conducători, a unor șefi, care au o mentalitate învechită și care nu înțeleg că respectarea legii ar trebui să fie prioritatea lor, din acest motiv avertizorii fiind supuși la numeroase atacuri.

Am observant că în principalele instituții (de presă), atât publice, cât și private, nu există astfel de platforme și proceduri pentru avertizorii de integritate. Nici în Societatea Română de Televiziune, nici în Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituții publice de media, nu sunt implementate astfel de platforme sau măsuri pentru avertizorii publici, ci dimpotrivă, mentalitatea conducerilor acestor instituții este să respingă orice încercare de a semnala nereguli și din aceste motive avem mari probleme în apărarea colegilor noștri care ne semnalează astfel de situații, pentru că sunt „vânați”.

Dacă privim din unghiul angajatorilor, este clar că nu au nevoie de avertizori de integritate, mai exact de cineva care să le spună că „împăratul e gol”.

Din perspectiva angajaților (colegi ai avertizorului), putem să întâlnim apreciere sau, din contră, lipsă de solidaritate, urmată de marginalizarea avertizorului.

PERICOLUL LA CARE SE SUPUN AVERTIZORII

Îmi vin în minte trei cazuri relevante, unul de la Târgu Mureș, unul de la Adevărul și Evenimentul Zilei. În unul dintre ele, un jurnalist a avut curaj să apeleze la „clauza de conștiință” care era în vigoare pe ramura mass-media, să semnaleze neregulile din instituție, ulterior fiind discriminat în cadrul colectivului, marginalizat, inclusiv prin mutarea biroului său într-un colț întunecat al încăperii, pentru a-l face să plece. Colega de la Târgu Mureș a fost concediată de 4 ori din același loc pentru că a raportat neregului și tot de 4 ori a câștigat în instanță. Aceasta a dezvăluit grave abateri de la dreptul muncii în ceea ce privește abordarea angajaților săi a respectivului patron de presă și, cu toate acestea, colegii jurnaliști au acceptat abuzurile și au dat dovadă de lipsă de solidaritate față de colega lor care făcea dezvăluiri în folosul tuturor, marginalizând-o.

Mai ales în privat, există o mentalitate păguboasă de genul „patronul are banii, el ne poate da afară, poate să facă ce dorește cu noi.” La fel de păguboasă este și abordarea de tipul „am remarcat o neregulă, îmi dau demisia”, abordare prin care nu se rezolvă nimic, comportamentul patronului/ redactorului șef nu se schimbă, iar tu te angajezi la alt patron, unde e posibil să întâlnești din nou abuzuri și îți dai demisia din nou.

Mai mult decât atât, la nivel de masă, dreptul de a deveni avertizor de integritate este prea puțin cunoscut, deoarece nu există interes în sensul acesta. A discuta în entitățile de presă despre asta este ca și cum ai vorbi despre funie în casa spânzuratului.

GLOBAL LEAKS, MAI SIGUR PENTRU AVERTIZORI

Care dintre caracteristicile ei v-ar face să folosiți acest serviciu drept canal intern de avertizare?

R: Protecția sporită a avertizorului pe care o asigură acest instrument digital. Am primit într-adevăr documente foarte importante cu conținut sensibil, situații clare în care dacă s-ar fi ajuns să se cunoască identitatea celor care ni le-au trimis, s-ar fi ajuns la concediere. Ne-am dorit să punem la dispoziția membrilor organizației noastre acest canal care are un nivel sporit de siguranță în ceea ce privește protecția celui care înregistrează o sesizare, fiind practic imposibil să fie identificat dacă își dorește să își păstreze anonimatul. Trebuie să le mai subliniem beneficiarilor platformelor (avertizorilor) că IP-ul nu poate fi urmărit. Nu trebuie să se mai chinuie să găsească anumite device-uri specifice și sisteme de operare ori aplicații care să le asigure condiții de securitate. Inclusiv noi, ca administratori, nu avem acces decât strict la datele pe care decide avertizorul să le trimită prin sesizarea sa.

Cum vi s-a părut procesul de configurare și apoi de stabilire a procedurii de utilizare a platformei voastre GlobaLeaks?

Procedura de configurare a durat câteva minute. Mai mult, nu trebuie să fii mare cunoscător IT ca să o poți folosi din ambele perspective, atât a administratorului,  cât și din cea a avertizorului.

Platforma este foarte prietenoasă cu noi, cei care o administrăm. Oriunde ne aflăm, atunci când este înregistrată o sesizare nouă, suntem notificați printr-o adresă de e-mail pe care am creat-o special pentru această activitate, astfel că aflăm în timp real despre avertizările care vin. Adresa de e-mail este una foarte securizată, datorită unor măsuri drastice pe care le-am luat în trecut legat de acest aspect, în urma unui atac cibernetic îndreptat împotriva noastră. 

Am stabilit persoanele care au acces la sesizările înregstrate prin intermediul platformei, astfel încât să nu existe riscul monopolului unui administrator unic asupra deciziilor privitoare la gestionarea sesizărilor primate și ne ocupăm fiecare de sectorul său de activitate, respectiv cultură și mass-media.

Care a fost experiența voastră de până acum în privința utilizării platformei GlobaLeaks?

Această platformă este utilă mai ales în cazul avertizorilor care vor să își păstreze ascunsă identitatea. Nu este specific muncii sindicale, în sensul că de obicei persoanele care au curajul să se înscrie într-un sindicat, își și asumă identitatea. Însă este dovedită în mod faptic utilitatea platformei FAIR-MediaSind, dat fiind faptul că, din octombrie de când a fost lansată, au fost avertizori care au găsit util să folosească această platformă pusă la dispoziție și ne-au trimis diverse informații. Acesta a fost marele câștig – o alternativă pentru cei care își doresc protejarea identității din temerea de represalii.

Pot să spun că, până acum, pentru organizația noastră, platforma GlobaLeaks s-a dovedit a fi un instrument important. Dacă nu o aveam, nu știm dacă ne-ar fi ajuns la cunoștință anumite documente ce au fost trimise de avertizori care au ales să profite de această facilitate oferită de platformă și să nu își dezvăluie identitatea.

Pe lângă acest aspect, este important faptul că putem comunica cu avertizorul prin sistemul de mesagerie instant integrat în platformă, prin care, până acum, am răspuns fiecărei persoane în parte care a folosit instrumentul digital pentru a ne aduce la cunoștință nereguli. Le-am trimis feedback, link-urile materialelor publicate de noi, eventual, numerele de înregistrare ale plângerilor pe care noi le-am formulat către organele abilitate ca urmare a primirii avertizărilor, răspunsurile primite și așa mai departe. Putem astfel să menținem legătura cu ei, să comunicăm și chiar să facem schimb de documente acolo unde este necesar.

Mesajul lui Cristi Godinac pentru cei care sunt reticenți cu privire la instalarea unui canal de avertizare în organizația lor

Orice astfel de soluție este benefică funcționării democratice a respectivei instituții. Este mult mai ușor, ca angajator, să cunoști problemele și vulnerabilitățile din organizația ta, decât să te trezești direct într-o situație fără ieșire, complicată, când „rufele nu se mai pot spăla în familie” și ajung în spațiul public sau în atenția organelor de cercetare. Așadar, este mai bine să le cunoști, să le previi și să fii conștient că există o anumită mentalitate, o anumită teamă a angajaților de a semnala astfel de cazuri, iar pentru asta, tu angajator, vino în sprijinul lor și lasă-i să te informeze. Lasă-i să îți aducă la cunoștință problemele din organizația ta. Prin aceste pârghii ai posibilitatea să remediezi sau să atenuezi eventuale conflicte sau nefuncționalități. Este un mare beneficiu pentru angajator.

Situații în care a fost folosită platforma GL pentru a fi sesizate nereguli ori ilegalități

  • În TVR Cluj, angajații au fost obligați de conducerea de la București să difuzeze Campionatul Mondial de Fitness și Culturism Juniori, deși exista aviz negativ de organizare a evenimentului din partea DSP din cauza situației pandemiei, când indicele de răspândire a bolii nu ar fi permis acest lucru. Avizul negativ era cunoscut de conducerea TVR. Am primit avizul DSP prin platforma GlobaLeaks FAIR-MediaSind.
  • Pe 9 decembrie am fost anunțați de către Parchetul General că a fost trimis spre cercetare la Direcția Națională Anticorupție dosarul care conține un raport al Ministerului Finanțelor Publice rezultat în urma unui control în TVR. Este vorba despre acte grave de corupție, cu prejudiciu de milioane de euro, ce are ca obiect transmiterea prin satelit a programelor televiziunii române. Inspectorii Ministerului de Finanțe au constatat în sarcina conducerii TVR infracțiuni precum fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Au fost plătite sume de bani din fonduri publice, tranșe din executarea unui contract, fără a exista bază legală sau contractuală, chiar fără viza controlului financiar necesară încheierii respectivului contract. Rezultatul controlului Ministerului de Finanțe ne-a fost adus la cunoștință prin platforma GlobaLeaks, am făcut public documentul (anonimizând datele cu caracter personal), am sesizat la rândul nostru instituțiile abilitate, l-am trimis și membrilor Consiliului de Administrație, care nu îl cunoșteau și astfel au luat act de el.