Cum celebrezi un drept în pandemie

CERE INFORMAȚII ȘI SĂRBĂTOREȘTE DREPTUL DE A ȘTI

Bianca Oanea

Accesul la informații este recunoscut de mai bine de 50 de ani ca parte integrantă a libertății de exprimare, iar de cinci ani, UNESCO a hotărât ca ziua de 28 septembrie să îi fie dedicată, dar Pandemia COVID 19 pare un punct de cotitură pentru ceea ce ar trebui să reprezinte unul dintre pilonii unei societăți democratice, educate și incluzive. 18 țări europene au redus într-un fel sau altul accesul la informații în timpul pandemiei, prin pachetele de măsuri care vizau stoparea răspândirii virusului. România a fost printre campioanele restricționării acestui drept, iar autoritățile vor să continue îngrădirile și după ce pandemia se va fi terminat. Războiul cu virusul maschează un război cu drepturile fundamentale.

Decretul prezidențial care instituia starea de urgență conținea și un articol care viza dublarea termenului de răspuns al instituțiilor publice la cererile de informații publice, iar furnizarea de informații a fost neglijată sau suspendată sub scutul semnăturii președintelui.  Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și-a exprimat îngrijorarea față de măsurile introduse în România de decretul prezidențial, amintind că libera circulație a informațiilor este o componentă esențială a dreptului la expresie. Avertismentele internaționale și protestele societății civile de la București au fost ignorate de membrii Executivului, care au început să pregătească noi măsuri care să îngreuneze accesul la informații chiar și după ce pericolul virusului va fi trecut. Ce a început prin a fi o situație excepțională este pe drumul de a deveni o realitate în care cetățenilor le este refuzat dreptul de a ști ce se face în numele lui, prin proiectul de modificare al legii 544/2001, inițiat de Guvern. De aproape 20 de ani, legea permitea oricărui cetățean să solicite instituțiilor statului date și informații despre cheltuirea banilor publici, contracte, organigrame, licitații, rapoarte și alte lucruri de interes public. Guvernul vrea acum să îl priveze pe cel care cere informații sub pretextul că acestea nu sunt de găsit în forma cerută de acesta, iar o căutare mai amplă ar împovăra funcționarii publici. De asemenea, posibilitatea clasării solicitărilor de informații de interes public în caz că solicitantul revine cu o cerere care are același obiect e încă un pas spre opacizarea funcționării statului.

În 2020, discuția internațională despre accesul la informații trebuia purtată în termenii accesibilizării prin accesul la internet, fără restricții legate de limbă sau dizabilități. Oricine trebuia să poată avea acces la un drept consfințit în 1948, în articolul 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului: Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.

Accesul la informație poate salva vieți, construi încredere și ajută la crearea de politici publice necesare și corecte atât în timpul crizei provocate de COVID 19, cât și dincolo de ea.

@Photo credits: Sabin Cirstoveanu, Inquam Photos