Punct de vedere privind proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023

Salutăm faptul că inițiativa legislativă recunoaște necesitatea, rolul și potențialul impact al educației media și digitale într-o societate în care mediul informațional, offline și online, impune dezvoltarea unor competențe specifice, indispensabile formării cetățenilor.

O asumare explicită este necesară 

Educația media și digitală are nevoie de reglementări clare, care să completeze și să susțină eforturile societății civile – în prezent, aproape singurul furnizor consistent de expertiză și resurse în acest domeniu. 

Educația media își revendică o identitate distinctă în legislație, prin conținuturi și abordări specifice, esențiale pentru formarea unui cetățean capabil să navigheze media. 

Actuala Lege a educației privește competențe de educație media și digitală mai degrabă la intersecția cu unele domenii educaționale deja existente. Astfel, aceasta se corelează cu educația pentru sănătate, prin promovarea bunăstării în mediul online (digital wellbeing); cu educația juridică, prin explorarea drepturilor omului, în special a libertății de exprimare; cu educația tehnologică, prin formarea competențelor necesare interacțiunii eficiente și responsabile cu mediul digital; cu educația civică, prin stimularea cetățeniei democratice active și responsabile; cu educația pentru egalitate de șanse, prin conștientizarea și gestionarea prejudecăților personale; cu educația etică, prin aprofundarea aspectelor legate de drepturile de autor; și cu educația pentru securitate cibernetică, prin însușirea unor principii de siguranță online și protecția datelor personale.

Susținem abordarea transversală, integrată în trunchiul comun

Susținem abordarea transversală a educației media și digitale ca temă integrată în disciplinele din trunchiul comun, adaptată specificului fiecărei discipline, pentru o inserare firească și funcțională.

Recomandările UNESCO privind alfabetizarea media și informațională indică necesitatea prezenței educației media în discipline umaniste (limba și literatura română, limbi moderne, istorie, științe sociale), dar și în educație civică, tehnologie și științe exacte. Beneficiile unei abordări transversale includ:

  • contextualizarea informațiilor și dezvoltarea gândirii critice;
  • adaptarea la realitățile digitale (diferențierea informației verificate de dezinformare/manipulare);
  • responsabilitate civică și reziliență la propagandă și manipulare.

Aceste direcții sunt aliniate și cu profilul absolventului (analiza critică a mesajelor, înțelegerea limbajului și codurilor media, utilizarea tehnologiilor digitale pentru acces și prelucrare, producere responsabilă de conținut, înțelegerea impactului social al mediilor).

Există practici validate în România

Abordarea transversală este pilotată prin Programul de Educație Media, dezvoltat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), care a format peste 1.500 de profesori de gimnaziu și liceu pentru integrarea educației media în disciplinele lor, inclusiv prin sugestii metodologice și exemple concrete de activități. CJI a dezvoltat resurse dedicate (ghid de bune practici; ghid de infuzare pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a) și a sprijinit analiza programelor școlare pentru identificarea punctelor de integrare.

Educația media trebuie să acopere întregul spectru K–12, nu doar nivelurile gimnazial și liceal

Susținem includerea educației media pentru toate ciclurile învățământului preuniversitar, având în vedere vârsta tot mai mică la care copiii intră în contact cu mediile digitale și cu mesaje potențial nocive sau manipulative.

O disciplină de sine stătătoare și fezabilitatea termenelor

Introducerea „Educației media și digitale” ca disciplină de sine stătătoare în trunchiul comun trebuie să se întâmple în corelație cu dimensiunea sa transversală, iar competențele pe care le formează trebuie exersate în contexte diverse, de-a lungul mai multor ani de studiu, adaptat la nivelul cognitiv al copiilor, astfel încât să nu devină o disciplină izolată și deconectată. 

De asemenea, considerăm nerealist termenul de 6 luni pentru reașezarea planurilor-cadru și redistribuirea orelor pe discipline – un proces care necesită fundamentare, consultare, etapizare și formarea prealabilă a profesorilor, esențială pentru ca apoi aceștia să poată dezvolta competențele elevilor. Implementarea în urgență riscă să producă o formă fără fond și o disciplină percepută ca obligație, nu ca soluție.

În plus, în contextul actual economic, este improbabilă asigurarea rapidă a resurselor financiare suficiente pentru un program național de formare a cadrelor didactice la standarde profesionale înalte, și pentru tehnologizarea școlilor, acolo unde mai este încă nevoie.

Salutăm, astfel, deschiderea acestui dialog, precum și asumarea de către decidenți a unei teme atât de importante, și propunem continuarea procesului într-un mod așezat, cu experți, consultare reală și grijă pentru profesori și elevi deopotrivă, astfel încât soluția legislativă să fie sustenabilă, legitimă și implementabilă.

Pentru mai multe informații o puteți contacta pe Cristina Jamschek, Director de programe – CJI: cristina.jamschek@cji.ro; +40 745 539 412.