Fondul de publicitate: modificările care nu schimbă nimic.

Modificările aduse ordonanței de urgență care reglementează fondul de publicitate sunt cosmetice și nu corectează problemele semnalate atât de societatea civilă, cât și de anumite organizații media. Ce schimbări aduce textul final al ordonanței?

Durata campaniei, gândită inițial pentru patru luni, cu începere din mai, până la sfârșitul anului, este extinsă până la finalul anului, cu posibilitate de prelungire și în 2021. Nu există nicio justificare pentru extinderea unei campanii de informare a publicului despre virusul SARS-Cov-2 pe o durată atât de mare, fără evaluarea impactului primelor luni și analizarea eficienței sale. În schimb, perioada votată de Parlament acoperă campaniile electorale pentru alegerile locale și generale, consolidând suspiciunile că politicienii, din toate partidele, cumpără, de fapt, sprijin de media.

Inițiativa, concentrată inițial pe informarea publicului despre criza sanitară și măsurile de protecție, permite, în noua formă, campanii pentru promovarea industriilor de turism și IT, agricultură și zootehnie și industria auto. Este greu de justificat care este beneficiul publicului în perioada de criză sanitară adus de promovarea acestor sectoare. Noua lege crește fondul de la 200.000 mii lei inclusiv T.V.A la 200.000 mii lei exclusiv T.V.A, ceea ce produce o creștere cu 19% – aproape 8 milioane de euro. Alte modificări vizează creșterea sumelor pe care le pot factura companiile de media pentru difuzarea materialelor din campanie, interzicerea concedierilor pe durata derulării campaniei și bonificații pentru angajarea de noi jurnaliști sau reangajarea celor concediați.

Creșterea bugetului acestei campanii și extinderea ei nu rezolvă nici una din problemele semnalate anterior. Centrul pentru Jurnalism Independent a avut o poziție critică față de fondul de publicitate pentru mass-media încă de la anunțarea acestuia, în aprilie 2020. Am subliniat încă de atunci necesitatea unui ajutor financiar pentru mass media, dar am contestat eficiența formulei alese de guvern – cumpărarea de spațiu publicitar pentru a compensa scăderile de publicitate comercială. Am susținut că, în pofida intențiilor declarate ale Guvernului, de a ajuta populația să fie informată despre epidemie, metodologia de distribuire a banilor nu ia în considerare impactul campaniilor de informare asupra cetățenilor, că nu se cer necesarele studii de impact și eficiență în cheltuirea banilor publici, așa cum cere legea achizițiilor publice, și că inițiativa nu servește părții celei mai afectate a mass-media. 

Organizațiile de presă nu sunt și nu trebuie tratate ca niște agenții de PR și comunicare ale guvernului. Funcția lor politică și socială, de a informa publicul, inclusiv cel din comunitățile mici, nu e recunoscută și susținută de această inițiativă. Dimpotrivă, finanțând astfel presa, statul român contribuie la erodarea încrederii publicului în ea.