Ghid de supraviețuire în jungla datelor

Trăim într-o lume în care informația se mișcă într-un ritm amețitor. Potrivit unei analize, în fiecare minut din 2020 au fost vizionate peste 400.000 de video-uri pe Netflix, 500 de video-uri au fost încărcate de utilizatori pe Youtube și aproape 42 de milioane de mesaje distribuite prin WhatsApp. Același minut de internet adună…un număr incredibil de 208.333 de participanți la întâlnirile Zoom.

În 2018, se estima că în 2020 se vor produce 1.7mb de date în fiecare secundă. Estimarea nu lua în calcul…pandemia, care a dus la creșterea peste așteptări a consumului de date.

Într-o lume a informațiilor, înțelegerea mesajelor este esențială. Un sinonim vizual pentru a “înțelege” și care relevă această abilitate imperativ necesară este “a cuprinde/ a pătrunde cu mintea”. Și asta trebuie să facem, în fiecare minut.

Când învățăm să citim și să scriem, primii pași sunt literele, apoi legarea literelor în cuvinte, a cuvintelor în fraze și, în final, înțelegerea mesajelor.

Tot așa, media literacy (educația media) este procesul de învățare prin care ne dezvoltăm capacitatea de a identifica în mod informat diferite tipuri de media, de a înțelege apoi mesaje media și impactul acestora, făcând distincție între tehnicile utilizate. Implicit, educația media presupune și crearea și difuzarea de mesaje în mod responsabil.

Iar în acest proces educativ, cu fiecare exercițiu, cu fiecare lecție învățată, ne formăm și ne ascuțim gândirea critică. Aceasta presupune analiza riguroasă și evaluarea atentă a textelor media, analiză realizată pe baza faptelor, dovezilor, în mod obiectiv, fără prejudecăți. Exersarea obiectivității, a echilibrului, ne poate feri de pericolul de a cădea în plasa bias-ului.

Sub microscopul gândirii critice, mesajele media sunt radiografiate, iar identificarea narativului – precum o șiră a spinării pentru un text – ne ajută să înțelegem cum e structurat un mesaj media. Tocmai această “cuprindere cu mintea” ascuțită ne va ajuta să distingem între propagandă și informație obiectivă.

În proliferarea mesajelor propagandistice este invocată de multe ori libertatea de exprimare. Libertatea de exprimare are însă mai multe componente. Iar dincolo de dreptul de a împărtăși idei presupune dreptul de a căuta și de a primi informații. Și ne întoarcem la esență: decriptarea mesajelor, singurul filtru care nu se găsește în nicio aplicație. Singurul filtru de care avem reală nevoie și care ne poate croi calea în jungla de date.