În fața unei crize grave de sănătate, informațiile pot salva vieți

Starea de urgență ce va fi decretată de Președintele Klaus Iohannis luni va constitui un cadru în care, pe lângă protejarea cetățenilor, societatea românească va trebui să treacă un examen de maturitate democratică. În următoarele săptămâni toți actorii implicați – Președinte, Parlament, Consiliul Național al Audiovizualului, jurnaliști și public – vor trebui să fie responsabili în exercitarea și protejarea libertății de exprimare. 

În fața unei crize grave de sănătate, informațiile pot salva vieți. Jurnaliștii au rolul de a informa cetățenii, de a expune abuzurile și de a critica gestionarea crizei de către autorități, atunci când măsurile sunt ineficiente. Este mandatul lor să protejeze interesul public și să tragă semnalul de alarmă, prezentând faptele, atunci când informațiile oficiale nu prezintă tabloul complet. 

Limitarea dreptului la liberă exprimare al cetățenilor – cenzura, hărțuirea și teama de pedeapsă în cazul avertizorilor de integritate – poate împiedica lupta împotriva COVID-19. Astfel, măsurile care ar putea îngrădi dreptul cetățenilor de a furniza informații de interes public, precum și cele care ar da dreptul autorităților să aibă acces la sursele jurnaliștilor, sunt periculoase pentru bunul mers al democrației. 

Autoritățile trebuie să crească transparența actului de guvernare, pentru a arăta cetățenilor că acțiunile pe care le întreprind sunt înspre binele public. Jurnaliștii nu solicită informații pentru ei, ci în numele publicului pe care îl informează. Oricât de puternică ar fi dorința autorităților de a controla fluxul de comunicare într-o perioadă de criză, circulația liberă a informațiilor poate facilita reacția rapidă, atât la nivel național, cât și internațional. 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că, “și în situații de urgență, statele trebuie să țină cont de faptul că (…) ar trebui depuse toate eforturile pentru a proteja valorile unei societăți democratice, cum ar fi pluralismul de idei și toleranța[1]”. 

Lupta împotriva dezinformării este legitimă și necesară, dar nu trebuie să îngrădească informarea cetățenilor și accesul acestora la informații de interes public. Starea de urgență nu poate fi un pretext pentru controlul guvernamental al informației, pentru furnizarea informațiilor trunchiate sau pentru lipsa de transparență. 

Derapajele și încălcările legii audiovizualului trebuie sancționate cu celeritate. Parlamentul României, în calitatea lui de organism de control, trebuie să solicite Consiliului Național al Audiovizualului să se autosesizeze în regim de urgență ori de câte ori observă încălcări ale Codului Audiovizualului. În următoarea perioadă, mai mult ca oricând, CNA trebuie să aibă în centrul acțiunilor sale interesul public și nevoia de informare corectă a cetățenilor și trebuie să aplice legea prompt, nediscreționar, consecvent și predictibil. 

Indiferent de circumstanțe, răspunderea cea mai mare rămâne la profesioniștii din media. Interesul public, informațiile verificate, evitarea senzaționalului, chestionarea autorităților sunt fundamente ale jurnalismului, cu atât mai importante într-o situație de criză. Jurnaliștii trebuie: să prezinte faptele și contextul lor; să rămână independenți și imparțiali; să își asume greșelile și să facă rapid corecțiile necesare.

Chiar și în perioade de criză, autoritățile trebuie să respecte rolul jurnaliștilor în democrație. La rândul lor, jurnaliștii trebuie să înțeleagă caracterul excepțional al următoarei perioade și să se ridice la înălțimea rolului meseriei lor.

[1] Guide on Article 15 of the European Convention on Human Rights –https://www.echr.coe.int/Documents/Guide_Art_15_ENG.pdf

Photo credits: Inquam Photos / Octav Ganea