Perchezițiile abuzive sunt o intimidare la adresa libertății presei

Centrul pentru Jurnalism Independent condamnă acțiunea DIICOT Brăila de a face percheziții în casa jurnalistului Alin Cristea, în casa părinților acestuia și la sediul redacției debraila.ro și de a ridica telefoanele, computerele și tabletele ziaristului și ale redacției. Considerăm că acțiunea DIICOT este disproporționată și creează un precedent periculos în ceea ce privește libertatea de exprimare și protecția surselor jurnaliștilor. Procedând astfel, autoritățile capătă acces la informații confidențiale primite de jurnalist, precum și la materialele la care acesta lucra în prezent, fără legătură cu cazul cercetat de DIICOT. 

Jurnalistul a fost pus sub urmărire penală „sub aspectul comiterii infracțiunii de pornografie infantilă”, deoarece a publicat un material jurnalistic și o înregistrare care arată cum un bărbat agresează și umilește un tânăr în vârstă de 17 ani (fața victimei este blurată). În urma demersului, bărbatul din materialul publicat de jurnalist a fost reținut pentru 24 de ore.

CJI consideră că în acest caz, nici procurorii DIICOT, nici judecătorul care a avizat ordinul de percheziție nu au luat în considerare interesul public și nevoia de a păstra protecția surselor, așa cum sunt ele prevăzute de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), mai ales în contextul în care jurnalistul a pus la dispoziția organelor de anchetă materialul brut înainte de percheziție.

Încălcarea protecției surselor și a muncii jurnaliștilor poate afecta dreptul fiecărui cetățean de a fi informat, deoarece poate duce atât la intimidarea jurnaliștilor, cât și la intimidarea și la refuzul cetățenilor de a vorbi cu jurnaliștii. Protecția surselor este una dintre garanțiile fundamentale pe care fiecare dintre noi le are atunci când decide să discute cu un jurnalist.

În dosarul Ernst și Alții vs Belgia, din 15 iulie 2003, CEDO a analizat plângerea a patru jurnaliști referitoare la percheziții efectuate de Brigada de investigare a infracțiunilor grave la redacțiile ziarelor belgiene și casele celor patru jurnaliști. Polițiștii urmăreau niște angajați ai serviciului juridic de la Curtea de Apel din Liège pentru încălcarea secretului profesional, în urma unor scurgeri de informații în cazuri penale extrem de sensibile. În acest caz, Curtea a constatat că perchezițiile în redacții și la domiciliu efectuate de polițiști constituie o încălcare a articolului 10 din Convenție. Ea a constatat în special că motivele invocate de instanțele naționale care au aprobat aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a justifica percheziții și confiscări la o scară atât de mare. În acest caz, Curtea a mai statuat că a existat și o încălcare a articolului 8 (dreptul la viață privată) din Convenție.

CEDO a subliniat în mod repetat că Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului protejează și sursele jurnaliștilor: „protecția surselor jurnalistice este una dintre condițiile de bază pentru libertatea presei. Fără o asemenea protecție, sursele pot fi împiedicate să sprijine jurnaliștii în informarea publicului despre chestiuni de interes public. Și astfel, rolul de câine de pază al presei poate fi subminat, iar abilitatea presei de a oferi informații corecte și de încredere să fie grav afectată. Solicitarea de a dezvălui o sursă nu este compatibilă cu Articolul 10, decât dacă este justificată de o cerință imperativă care să protejeze interesul public”. (Goodwin v. the United Kingdom, judgment of 27 March 1996, § 391). 

Protecția surselor jurnaliștilor nu este doar răspunderea jurnaliștilor, ci și a autorităților, iar perchezițiile trebuie să aibă loc doar dacă sunt singurul mod în care pot fi aflate informații și, în acest caz, ele trebuie să se realizeze în condiții de protejare a confidențialității surselor.

Mai multe informații despre subiect:

1 https://www.echr.coe.int/Documents/FS_Journalistic_sources_ENG.pdf