Modificări necesare ale Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public

După luni de zăcut prin sertarele Comisiilor de mass-media din Parlament, amendamentele la Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public pot ajunge azi la votul final – dacă parlamentarii își calcă pe inimă și se gândesc la noi și la dreptul nostru la informație, și nu la interesele lor.

Relația CJI cu legea asta este veche, încă de când era în faza de proiect. Am “moșit-o” de la primele forme ale proiectului până la adoptarea finală și chiar dincolo de ea, prin elaborarea normelor de aplicare și prin oferirea de cursuri, inclusiv pentru funcționarii publici care s-au trezit în fața unei schimbări de paradigmă cum nici nu mai văzuseră. “Nu te cred!” este răspunsul unei doamne dintr-o mare primărie în fața Monitorului Oficial în care apăruse legea. 

Accesul la informații le stă în gât și astăzi unora dintre politicieni și autorități publice și au existat tentative de ciuntire sau chiar de abrogare a legii. Așa că, ori de câte ori a fost vorba de o modificare a ei, am sărit ca arse pentru că, aproape de fiecare dată, modificările mergeau în sensul restrângerii accesului. 

Modificările care trebuie votate săptămâna aceasta de Camera Deputaților nu schimbă radical legea, nu transformă dintr-o dată accesul la informații, dar ajută. Propunerea legislativă 529/2020 clarifică ce instituții sunt obligate să respecte legea – principiul este “ban public = obligație de transparență” – și, mai ales, spune negru pe alb că prezența unor date personale într-un document nu reprezintă temei de a respinge solicitarea de informații (cum încă se întâmplă foarte des acum). Datele personale pot și trebuie să fie anonimizate, dar restul informațiilor trebuie oferite.

Proiectul mai menționează posibilitatea de a oferi informațiile într-o formă ușor de prelucrat și creează un registru al solicitărilor de informații, cu răspunsurile pe care autoritatea le-a dat. Sperăm că un astfel de registru public va diminua numărul răspunsurilor „la mișto” date de autorități. Jurnaliștii au o tolbă plină de povești despre cum li s-a răspuns – de la coli A4 goale, cu mențiunea „acesta este răspunsul dumneavoastră”, până la „nu vă dăm că suntem ocupați și ne țineți din treabă”.

Votarea acestor modificări acum poate fi un prim semn că oamenii politici au înțeles, într-un final, valoarea transparenței și că își vor dubla declarațiile cu fapte care chiar să le susțină. Ar fi o reparație necesară după un an în care autoritățile s-au ascuns în spatele pandemiei pentru a-și justifica lipsa de transparență și limitarea accesului la informații.