Între prejudecăți și lipsa de cunoaștere: Reprezentarea sănătății mintale în presa din România în 2025

Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul UNICEF în România, lansează cercetarea realizată de jurnalista Diana Oncioiu. În cadrul cercetării au fost monitorizate 12 publicații/site-uri din presa centrală și locală în perioada februarie - martie 2025 pentru a înțelege cum relatează presa despre sănătate mintală.

În cele 365 de materiale analizate, experții în sănătatea mintală sunt foarte puțin prezenți, iar termenii folosiți contribuie în multe dintre articole la etichetarea și stigmatizarea persoanelor care suferă de tulburări de sănătate mintală.


„De ce este important modul în care presa abordează tema sănătății mintale? Presa poate să pună pe agenda publică subiecte ignorate de politicieni, poate pune presiune în vederea schimbării, poate expune abuzuri, poate da voce. Dar presa mai are un rol. Ea poate izola tema sănătății mintale dacă alege să o ignore. În același timp, o poate duce
în zona stigmei, a prejudecăților dacă o tratează superficial.
Dar o abordare echilibrată, responsabilă poate atrage empatie
și vindecare”.
Diana Oncioiu
Ce ne arată datele

Mai mult de jumătate dintre articolele analizate aduc în discuție tema sănătății mintale după ce are loc un eveniment anume, indiferent dacă e vorba de o posibilă sinucidere sau de lansarea unui documentar despre adolescenți.

În mai puțin de jumătate dintre articole scopul este prevenția, iar de cele mai multe ori acestea sunt incluse la rubrica sănătate, iar autorii nu menționează studiile la care fac referire și nu citează cu nume și prenume cercetătorii invocați.


,,365 de articole în două luni de la 12 publicații cotidiene, din care 113
au doar tangență cu sănătatea mintală, înseamnă puțin.
Și e puțin dacă raportăm acest număr la provocările cu care
România s-a confruntat în ultima perioadă,
iar cu unele încă se confruntă - pandemie,
război la granițe, un an de campanie
electorală, criză economică și măsuri de austeritate.”
Diana Oncioiu

Pentru că presa scrie puțin despre sănătate mintală, este foarte important de văzut ce teme aduc în discuție sănătatea mintală, ce teme sunt asociate cu ea:

Articolele din zona prevenției vizează, de cele mai multe ori, materiale jurnalistice incluse în ceea ce numim categoria/rubrica Sănătate. În funcție de site/platformă ea se numește: Stil de viață, Sănătate, Minte și Corp, Sănătate și relații. În multe dintre aceste articole autorii nu menționează studiile la care fac referire și nu citează cu nume și prenume cercetătorii invocați.

Din monitorizare reiese că, în cazul expertizei, în 42% (106) dintre articole autorii nu accesează nicio formă de expertiză

Cum relatăm mai bine: de la sănătatea mintală a jurnaliștilor la reducerea stigmatului

Analiza calitativă a cercetării cuprinde interviuri cu jurnaliști și jurnaliste de la publicațiile monitorizate, din presa independentă, dar și cu specialiști în sănătate mintală.

Pentru a putea relata despre subiecte dificile, într-un mod empatic și care să contribuie la reducerea stereotipurilor, avem nevoie de jurnaliști care au grijă în primul rând de sănătatea lor mintală.

„Consider că presa trebuie să normalizeze discuția asta despre a merge la psiholog, despre a avea grijă de sănătatea ta mintală, pentru că e ca și cum, nu știu, te-ai spălat pe mâini sau mergi la medic pentru că te simți rău,” explică Carla Tănasie, jurnalistă Digi24.

Îngrijirea sănătății mintale este esențială pentru jurnaliștii care abordează subiecte precum violența sau traficul de persoane. În astfel de situații, reporterii intră adesea în contact cu persoane vulnerabile, iar modul în care interacționează cu ele trebuie să prevină reactivarea traumelor.

Conștientizarea importanței sănătății mintale în rândul jurnaliștilor nu trebuie să rămână doar la nivel individual. Redacțiile și cei care le conduc trebuie să recunoască această nevoie și să implementeze măsuri concrete de sprijin.

Cum se văd relatările presei despre sănătate mintală din scaunul de specialist?

În ciuda unor prejudecăți care încă persistă, Vlad Stroescu, medic psihiatru din 2004, crede că presa a făcut mulți pași, chiar dacă lenți, în ultimii ani. Ce progrese a observat mai exact?

  • o mai mare grijă atunci când vine vorba de suicid, inclusiv menționarea măsurilor pe care cineva le poate lua, telefoanelor la care poate suna dacă se simte în pericol
  • reporteri la congresele medicilor psihiatri
  • o mai bună raportare a progreselor științifice

Rămâne însă, dincolo de toate aceste progrese, senzaționalismul. Dar și o orientare către „irațional, superstițios, către paranoidul conspirațiilor, într-un context foarte politic sau politizat”. Această înclinație, observă medicul, nu vizează doar o parte a presei, ci și o parte a social media și a publicului. 

Analiza cantitativă s-a concentrat inclusiv pe sănătatea mintală la copii și adolescenți. Florina Rad, medic primar psihiatrie pediatrică, crede că principalul efect al stigmatizării este frica – părinții se tem de tot ce înseamnă psihiatrie:

„Avem mulți părinți care refuză ajutorul, care și dacă ajung, să spunem, la camera de gardă, refuză internarea pentru că nu își doresc să fie internați într-un <astfel de spital>. Chiar așa se și exprimă: <un astfel de spital>. Ceea ce cumva pentru noi e dureros, pentru că până la urmă și tulburările psihice sunt tulburări ca oricare altele. Nu sunt cu nimic mai rușinoase decât tulburările somatice.”

Florina Rad, șefa Secției de Psihiatrie Pediatrică de la Spitalul Obregia, oferă un exemplu despre rolul important pe care presa îl poate avea în reducerea stigmatului și în psihoeducația adulților și adolescenților. Aceasta povestește în cadrul cercetării că s-a confruntat cu un flux mare de pacienți pentru că părinții au citit și s-au regăsit în anumite experiențe descrise într-un articol despre un adolescent cu Asperger, unde erau redate experiența copilului, a părintelui, dar și perspectiva medicului.

Poze din cadrul lansării cercetării: ,,Între prejudecăți și lipsa de cunoaștere: Reprezentarea sănătății mintale în presa din România în 2025.”

📸 Photo credit: Nechez Alexandru

Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului „Educație media pentru sănătate mintală”, inițiat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul UNICEF în România. 

Inițiativa urmărește și creșterea competențelor jurnaliștilor, viitorilor jurnaliști și comunicatorilor în tratarea subiectelor sensibile legate de sănătatea mintală prin programe de formare, traininguri, mentorat și burse. În cadrul proiectului, patru jurnaliști sau echipe de jurnaliști au beneficiat de burse și de sprijinul unui editor cu experiență, pentru a documenta și publica materiale jurnalistice relevante pentru comunitățile lor. Mai multe despre proiect pe cji.ro.