Înțelege ca să ajuți. Perspectiva refugiaților ucraineni în media
Un an și jumătate mai târziu de la începerea războiului, ucrainenii care s-au refugiat la noi în țară nu mai văd România ca pe un loc de tranziție sau ca pe un refugiu de scurtă durată. Diferitele localități în care trăiesc au devenit mai degrabă o a doua casă până la încheierea războiului, care nu pare să ajungă la un final în viitorul apropiat.
Proiectul „Înțelege ca să ajuți. Perspectiva refugiaților ucraineni în media” s-a desfășurat în perioada octombrie-noiembrie 2023 și a fost realizat împreună cu Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova. În cadrul proiectului am oferit 13 burse pentru jurnaliști sau redacții care au realizat materiale despre situația actuală a refugiaților ucraineni. Ce s-a schimbat de când au venit în România, cu ce dificultăți se confruntă acum, ce face statul pentru ei și ce nevoi nu sunt acoperite, dar și cât de bine s-au integrat în comunitățile noastre.
Adevărul – Livius Denis Grigorescu
„După cum au precizat reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție pentru „Adevărul”, până la jumătatea lunii octombrie, pe platforma Primero erau înregistrați 33.297 minori ucraineni.”
Bihoreanul – Mădălina Sim
„În acest proiect s-au putut înscrie la început 100 de ucraineni, însă pe parcurs am mai inclus și copii care veneau împreună cu părinţii lor şi ne cereau ajutorul. Din iunie anul trecut, am organizat cursuri de limba română, pentru adulţi şi copii, şi vedem cum aceştia pot să ţină acum o conversaţie. Şi nu spun asta cu mândrie, ci cu fericire pentru că ştiu că de acum se descurcă singuri. Din rândul beneficiarilor noştri, circa 70 sunt adulţi. Dintre ei, aproape toţi sunt angajaţi, ce excepţia mamelor care au copii sugari”, a spus președintele Fundației Șinca.
Context – Iulia Stănoiu
„Refugiații ucraineni au fost lăsați de izbeliște de statul român, deși li s-a promis protecție. Iar de banii pe care îi datorează proprietarilor care au găzduit oameni fugiți din calea războiului autoritățile nici nu-și mai amintesc. Ajutorul financiar pentru refugiați întârzie de luni de zile și, pentru unii dintre ei, aceasta e singura sursă de venit. Mulți dintre românii care i-au cazat încă așteaptă să li se deconteze sumele restante chiar și din anul 2022, deși programul 50/20 s-a încheiat în luna mai 2023. Haosul birocratic și lipsa de transparență a Statului au creat, dintr-un ajutor necesar în vreme de război, un subiect fierbinte care pune la îndoială capacitatea autorităților române de a contribui la salvarea oamenilor care fug din calea bombardamentelor rusești. Între timp, Guvernul susține că este în căutare de soluții.”
Refugiații ucraineni cu dizabilități, în voia sorții: Noi suntem o povară pentru stat
Edupedu
Ramona Florea
Raluca Pantazi
„În premieră în sistemul românesc de învățământ, copiii care nu știu limba română și sunt fie refugiați din Ucraina, fie parte din diaspora românească reîntoarsă în țară vor avea la dispoziție peste 70 de școli în care vor putea învăța limba română și vor primi ajutor pentru integrare în sistemul de educație. Tot în premieră, experții în educație au cartografiat curriculumul ucrainean în raport cu cel românesc și au creat instrumente pentru ca profesorii care primesc în clase copii din țara vecină să știe de la ce nivel pornesc cu ei la toate disciplinele.”
Foaia de observație – Sorana Stănescu
„Dacă vrei să trăiești bine, trebuie să respecți regulile”
1 din 4 refugiați nu a mers la medic când ar fi avut nevoie
„Angajații CNRR care lucrează în teren cu persoane din Ucraina spun că tot mai mulți se întorc acasă – chiar dacă, uneori, casa nici nu mai există. Mulți dintre aceștia au probleme de sănătate și fac parte din categoriile sociale cele mai vulnerabile. Culmea, nu faptul că le e atât de greu să ajungă la un medic îi determină să plece, ci faptul că nu se mai pot întreține, după ce Guvernul a schimbat regulile de sprijin.”
Graiul Maramureșului – Maria Stoica Sandor
Prin YMCA România, Afterschool, suport pentru angajare și terapie pentru ucraineni
„<Colegele noastre folosesc metoda guest health care pare a fi foarte potrivită din câte înțeleg pentru astfel de traume, pentru a readuce speranța, pentru o mai bună acceptare a realității. Cei care sunt deja aici de ceva timp sunt mai calmi, acceptă realitatea, dar cei care sunt poate mai recent veniți trec ușor de la o stare la alta, în funcție de ce se întâmplă acasă. Dar colegele mele fac o muncă extraordinară, atât online, cât și față în față>, adaugă Alina Pop, CEO YMCA România.”
Drama ucrainenilor care trec Munții Maramureșului pentru a fugi de război
Hotnews.ro – Alina Neagu
Povestea unei învingătoare: Renata, fetița refugiată care și-a uimit profesorii din România
Invizibilii. Medicii care au fugit din calea războiului
„Irina și Vasyl au avut norocul să își poată face meseria și în România, dar numai până la un punct: lucrează ca mediatori medicali – consultă refugiați din Ucraina în tandem cu un medic român – la policlinica socială din zona Sala Palatului a Fundației Inovații Sociale. O soluție de compromis din care au de câștigat atât Irina și Vasyl – care au bucuria să poată ajuta în continuare pacienți și să se poată întreține din munca lor – cât și refugiații din Ucraina, care beneficiază de consultații gratuite.”
Info Sud-Est
Andreea Pavel
Andreea Pavel și Gabriel Mateescu
”<Nu e vorba doar de evoluția războiului, ci și de scăderea suportului comunitar, pentru că donatorii au redus intervenția, orientându-se și spre alte zone din lume unde sunt conflicte, unde există diferite cauze sociale, care necesită suport (…). Suportul general s-a diminuat>, explică reprezentantul World Vision la Constanța.”
Monitorul de Botoșani – Tudor Chiriac
Viitor mutilat de război pentru copiii din Ucraina
„O antreprenoare din Botoșani care a fost <pe baricade> încă din primele zile ale războiului, a decis să pună la dispoziție unul dintre spațiile de joacă Misha Kids pentru ca ucrainenii care rămân în Botoșani să își poată aduce copiii acolo. S-a creat astfel un mic grup, care a rămas în Botoșani de aproape doi ani.”
Stat dator ucrainenilor fugăriți de război
PressOne
Luiza Popovici
Andreea Soare
„Viața refugiaților ucraineni din România nu a devenit cu mult mai ușoară nici după mai bine de un an și jumătate de la începutul invaziei ruse. Bariera lingvistică, problemele birocratice, îngrijirea copiilor, toate sunt obstacole când vine vorba de integrarea lor pe termen lung. Iar pentru persoanele cu dizabilități – sau pentru aparținătorii acestora, obstacolele sunt și mai mari, mai ales când vine vorba de accesul la educație.”
Special Arad – Adriana Barbu
Nadia Chernukha e unul dintre ucrainenii care trăiesc în război de 9 ani deja. Acum, redactorul şef la RFI Ukraine, bucurându-se de rezidenţa oferită în România, Nadia Chernukha a fost nevoită să fugă din Dombas, acolo unde lucra ca jurnalist, după ce ruşii au ocupat, la a treia încercare, sediul redacţiei în care activa. […] Nadia a insistat pe faptul că în pofida eforturilor Ucrainei de a contrabalansa propaganda rusească, <nu suntem atât de tari în propagandă ca ruşii şi pot să spun că sunt un pic geloasă. E greu să spun asta, dar asta ar trebui făcut, mai multă contrapropagandă. Nu ne putem compara cu luptătorul de canapea din Rusia, însă>.
Turnul Sfatului – Raluca Budusan
„Nu totul a mers ca pe roate. Pastorul povestește s-au făcut greșeli, inclusiv în modul de abordare al situației, că a fost și este multă dezinformare și cu privire războiul din Ucraina și la situația refugiaților, iar oamenii au tendința să creadă fără a-și deschide mintea și a căuta să documenteze situația din mai multe surse sau din surse credibile.”
Ziarul de Iași – Cătălin Hopulele
„Cifrele cele mai relevante pentru a arăta acest exod le-am obţinut de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi. Dacă la nivelul lunii iunie, în şcolile din judeţ existau aproximativ 210 ucraineni care participau, ca audienţi sau ca elevi înscrişi la ore, la procesul educaţional, la începutul lunii noiembrie numărul lor s-a înjumătăţit şi mai sunt 96. Asta în contextul în care înscrierea copiilor în sistemul de învăţământ de stat e una dintre condiţiile pe care refugiaţii ucraineni trebuie să o îndeplinească pentru a primi ajutorul de 2.000 de lei / lună din partea statului.”
Proiectul „Înțelege ca să ajuți. Perspectiva refugiaților ucraineni în media” vine în continuarea programului „Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial”, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova. Programul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2022, când 26 de jurnaliști sau echipe de jurnaliști au primit burse pentru a relata despre situația refugiaților ucraineni.
